AUTORIZARI IN CONSTRUCTII

LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (*republicata*)
privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii

EMITENT:      PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 933 din 13 octombrie 2004


      *) Republicatã în temeiul art. II alin. (1) din Legea nr. 199/2004  pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991  privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004, dându-se textelor o noua numerotare.
   Legea nr. 50/1991  a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 13 ianuarie 1997 şi a mai fost modificatã prin:
  - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 231/2000  pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991  privind autorizarea executãrii construcţiilor şi unele mãsuri pentru realizarea locuinţelor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 29 noiembrie 2000, respinsã prin Legea nr. 413/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 20 iulie 2001;
  - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 295/2000  pentru suspendarea aplicãrii sau abrogarea unor ordonanţe şi ordonanţe de urgenta ale Guvernului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 30 decembrie 2000, aprobatã prin Legea nr. 109/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 29 martie 2001;
  - Legea nr. 350/2001  privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001;
  - Legea nr. 453/2001  pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991  privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii şi unele mãsuri pentru realizarea locuinţelor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 1 august 2001, rectificata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 8 noiembrie 2001;
  - Ordonanta Guvernului nr. 5/2002  pentru modificarea şi completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991  privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, republicatã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 31 ianuarie 2002, aprobatã prin Legea nr. 455/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iulie 2002;
  - Ordonanta Guvernului nr. 36/2002  privind impozitele şi taxele locale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 10 septembrie 2002, abrogatã prin Legea nr. 571/2003  privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003;
  - Legea nr. 401/2003  pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991  privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 27 octombrie 2003.

    CAP. I
  Autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii

    ART. 1
  (1) Executarea lucrãrilor de construcţii este permisã numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare. Autorizaţia de construire sau de desfiinţare se emite la solicitarea deţinãtorului titlului de proprietate asupra unui imobil - teren şi/sau construcţii - ori a altui act care conferã dreptul de construire sau de desfiinţare, în condiţiile prezentei legi.
  (2) Construcţiile civile, industriale, inclusiv cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, agricole sau de orice alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, emisã în condiţiile prezentei legi, şi a reglementãrilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor.
    ART. 2
  (1) Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei publice locale pe baza cãruia se asigura aplicarea mãsurilor prevãzute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor.
  (2) Autorizaţia de construire se emite în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii.
  (3) Autorizaţiile de construire pentru reţele magistrale, cai de comunicaţie, amenajãri pentru îmbunãtãţiri funciare, reţele de telecomunicaţii ori alte lucrãri de infrastructura, care se executa în extravilanul localitãţilor, se emit cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului, avizate şi aprobate potrivit legii.
  (4) Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizaţii de construire şi fãrã documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru:
  a) lucrãri de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare şi de conservare a clãdirilor de orice fel, cu condiţia menţinerii aceleiaşi funcţiuni, a suprafeţei construite la sol şi a volumetriei acestora;
  b) lucrãri de reparare privind cai de comunicaţie, dotãri tehnico-edilitare şi altele asemenea, fãrã modificarea traseului şi, dupã caz, a functionalitatii acestora;
  c) lucrãri de reparare privind imprejurimi, mobilier urban, amenajãri de spaţii verzi, parcuri şi grãdini publice, pieţe pietonale şi celelalte lucrãri de amenajare a spaţiilor publice;
  d) lucrãri de cercetare şi de prospectare a terenurilor - foraje şi excavari -, necesare în vederea efectuãrii studiilor geotehnice, exploatarilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze şi petrol, precum şi altor exploatãri;
  e) organizarea de tabere de corturi.
    ART. 3
  Autorizaţia de construire se elibereazã pentru:
  a) lucrãri de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor aferente acestora, cu excepţia celor prevãzute la art. 11;
  b) lucrãri de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrãri, indiferent de valoarea lor, care urmeazã sa fie efectuate la construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protecţie, stabilite potrivit legii;
  c) lucrãri de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare privind cai de comunicaţie, inclusiv lucrãri de arta, reţele şi dotãri tehnico-edilitare, lucrãri hidrotehnice, amenajãri de albii, lucrãri de îmbunãtãţiri funciare, lucrãri de instalaţii de infrastructura, noi capacitãţi de producere, transport, distribuţie a energiei electrice şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi retehnologizare a celor existente;
  d) împrejmuiri şi mobilier urban, amenajãri de spaţii verzi, parcuri, pieţe şi alte lucrãri de amenajare a spaţiilor publice;
  e) lucrãri de foraje şi excavari necesare în vederea efectuãrii studiilor geotehnice, prospectiunilor geologice, exploatarilor de cariere, balastiere, sonde de gaze şi petrol, precum şi alte exploatãri de suprafata sau subterane;
  f) lucrãri, amenajãri şi construcţii cu caracter provizoriu necesare în vederea organizãrii execuţiei lucrãrilor de baza, dacã nu au fost autorizate o data cu acestea;
  g) organizarea de tabere de corturi, casute sau de rulote;
  h) lucrãri de construcţii cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cabine, spaţii de expunere situate pe cãile şi spaţiile publice, corpuri şi panouri de afisaj, firme şi reclame, precum şi anexele gospodãreşti ale exploataţiilor agricole situate în extravilan;
  i) cimitire - noi şi extinderi.
    ART. 4
  Autorizaţiile de construire se emit de preşedinţii consiliilor judeţene, de primarul general al municipiului Bucureşti sau de primari, dupã cum urmeazã:
  a) de preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul primarilor, pentru:
  1. investiţiile care se aproba de Guvern;
  2. investiţiile care se realizeazã în extravilanul comunelor, inclusiv anexele gospodãreşti ale exploataţiilor agricole mai mari de 50 mp;
  3. investiţiile care se amplaseaza pe terenuri care depãşesc limita unei unitãţi administrativ-teritoriale;
  4. lucrãri la construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protecţie, aflate în teritoriul administrativ al judeţului, cu avizul prealabil al Ministerului Culturii şi Cultelor;
  b) de primãrii municipiilor sau oraşelor, pentru construcţiile şi lucrãrile de orice fel din intravilanul şi extravilanul acestora, cu excepţia celor prevãzute la lit. a);
  c) de primarul general al municipiului Bucureşti, cu avizul primarilor de sectoare, pentru:
  1. investiţiile care se amplaseaza pe terenuri care depãşesc limita administrativ-teritorialã a unui sector şi cele care se realizeazã în extravilan;
  2. lucrãri la construcţii reprezentând monumente istorice, cu avizul prealabil al Ministerului Culturii şi Cultelor;
  3. lucrãri de modernizãri, reabilitari, extinderi de reţele edilitare municipale, de transport şi de distribuţie, pentru: apa/canal, gaze, electrice, termoficare, comunicaţii - inclusiv fibra optica, precum şi lucrãri de modernizãri şi/sau reabilitari de strãzi;
  d) de primãrii sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru toate categoriile de construcţii şi amenajãri urbanistice din cadrul sectoarelor, cu excepţia celor prevãzute la lit. a) pct. 1 şi 2 şi la lit. c);
  e) de primãrii comunelor, pentru locuinţe individuale şi anexele gospodãreşti ale acestora, precum şi cu avizul structurilor de specialitate din cadrul consiliilor judeţene, pentru celelalte construcţii şi lucrãri executate în intravilanul localitãţilor, cu excepţia celor prevãzute la lit. a).
    ART. 5
  (1) În vederea simplificarii procedurii de autorizare, emitentul autorizaţiei are obligaţia sa organizeze structuri de specialitate, în vederea emiterii acordului unic, respectiv a obţinerii, în numele solicitantului, a avizelor legale necesare autorizãrii, pentru:
  a) racordarea la reţelele de utilitãţi, în condiţiile impuse de caracteristicile şi de amplasamentul reţelelor de transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament;
  b) racordarea la reţeaua cãilor de comunicaţii;
  c) prevenirea şi stingerea incendiilor, apãrarea civilã, protecţia mediului şi a sãnãtãţii populaţiei.
  (2) Pentru asigurarea functionarii structurilor de specialitate, consiliile judeţene şi locale pot stabili taxe pe tipuri de lucrãri, în raport cu numãrul de avize necesare, în condiţiile legii.
    ART. 6
  (1) Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritãţile prevãzute la art. 4, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupã caz, avizate şi aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitãrii şi stabilesc cerinţele urbanistice care urmeazã sa fie îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului, precum şi lista cuprinzând avizele şi acordurile legale, necesare în vederea autorizãrii.
  (2) Certificatul de urbanism se emite de autoritãţile prevãzute la art. 4, abilitate sa autorizeze lucrãrile de construcţii, şi se elibereazã solicitantului în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrãrii cererii, menţionându-se în mod obligatoriu scopul emiterii acestuia.
  (3) Certificatul de urbanism se semneazã de cãtre preşedintele consiliului judeţean sau de primar, dupã caz, de secretar şi de arhitectul-şef sau de cãtre persoana cu responsabilitate în domeniul amenajãrii teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al autoritãţii administraţiei publice emitente, responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
  (4) În vederea eliberãrii certificatului de urbanism solicitantul - orice persoana fizica sau juridicã interesatã - se va adresa autoritãţilor prevãzute la art. 4 cu o cerere care va cuprinde atât elementele de identificare a imobilului pentru care se solicita certificatul de urbanism, cat şi elementele care definesc scopul solicitãrii.
  (5) Certificatul de urbanism nu conferã dreptul de a executa lucrãri de construcţii.
  (6) Certificatul de urbanism se emite, potrivit legii, şi în vederea concesionarii de terenuri, a adjudecãrii prin licitaţie a proiectãrii lucrãrilor publice în faza "Studiu de fezabilitate" şi pentru cereri în justiţie şi operaţiuni notariale privind circulaţia imobiliarã atunci când operaţiunile respective au ca obiect imparteli ori comasari de parcele solicitate în scopul realizãrii de lucrãri de construcţii, precum şi constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil. Operaţiunile juridice menţionate se efectueazã numai în baza certificatului de urbanism, iar nerespectarea acestor prevederi se sancţioneazã cu nulitatea actului.
    ART. 7
  (1) Autorizaţia de construire se emite în cel mult 30 de zile de la data înregistrãrii cererii, pe baza documentaţiei depuse la autoritãţile prevãzute la art. 4, care va cuprinde:
  a) certificatul de urbanism;
  b) dovada titlului asupra terenului şi/sau construcţiilor;
  c) proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii;
  d) avizele şi acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism;
  e) dovada privind achitarea taxelor legale.
  (2) Proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii este extras din proiectul tehnic şi se elaboreazã în conformitate cu conţinutul-cadru prevãzut în anexa nr. 1, în concordanta cu cerinţele certificatului de urbanism, cu conţinutul avizelor şi al acordurilor cerute prin acesta, şi se întocmeşte, se semneazã şi se verifica, potrivit legii.
  (3) În situaţia depunerii unei documentaţii tehnice incomplete, aceasta se restituie solicitantului în termen de 5 zile de la data înregistrãrii, cu menţionarea în scris a elementelor necesare în vederea completãrii acesteia.
  (4) Executarea lucrãrilor de construcţii se poate face numai pe baza proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie.
  (5) Autoritatea emitenta a autorizaţiei de construire stabileşte o perioada de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat sa înceapã lucrãrile. În aceasta situaţie, valabilitatea autorizaţiei se extinde pe toatã durata de execuţie a lucrãrilor prevãzute prin autorizaţie, în conformitate cu proiectul tehnic.
  (6) Neinceperea lucrãrilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la pierderea valabilitãţii autorizaţiei, fiind necesarã emiterea unei noi autorizaţii de construire. În situaţia în care caracteristicile nu se schimba fata de autorizaţia iniţialã, se va putea emite o noua autorizaţie de construire, fãrã a fi necesar un nou certificat de urbanism.
  (7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), în cazul justificat în care lucrãrile de construcţii nu pot fi începute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autoritãţii emitente prelungirea valabilitãţii autorizaţiei cu cel puţin 15 zile înaintea expirãrii acesteia. Prelungirea valabilitãţii autorizaţiei se poate acorda o singura data şi pentru o perioada nu mai mare de 12 luni.
  (8) Investitorul are obligaţia sa înştiinţeze autoritatea emitenta a autorizaţiei de construire, precum şi inspectoratul teritorial în construcţii asupra datei la care vor începe lucrãrile autorizate. În caz contrar, dacã constatarea faptei de începere a lucrãrilor fãrã înştiinţare s-a fãcut în termenul de valabilitate a autorizaţiei, data începerii lucrãrilor se considera ca fiind ziua urmãtoare datei de emitere a autorizaţiei.
  (9) O data cu depunerea cererii de emitere a autorizaţiei de construire solicitantul are obligaţia sa prezinte o declaraţie pe propria rãspundere din care sa rezulte ca imobilul - teren şi/sau construcţii - nu face obiectul unui litigiu aflat pe rolul unei instanţe judecãtoreşti. În caz contrar documentaţia se restituie solicitantului, care o va depune spre autorizare numai dupã soluţionarea definitiva în instanta a litigiului.
  (10) Prin excepţie de la prevederile alin. (9), lucrãrile de consolidare la clãdirile multietajate încadrate prin raport de expertiza tehnica în clasa I de risc seismic şi care prezintã pericol public se autorizeaza în regim de urgenta, în condiţiile prevãzute la alin. (16), chiar în situaţia existenţei unor litigii aflate pe rolul instanţelor judecãtoreşti.
  (11) În condiţiile prezentei legi nu se emit autorizaţii provizorii.
  (12) Autorizaţiile de construire/desfiinţare se emit numai pe baza unei documentaţii complete, în conformitate cu conţinutul-cadru prevãzut în anexa nr. 1, cu excepţia situaţiilor prevãzute la alin. (16).
  (13) Autorizaţia de construire se semneazã de preşedintele consiliului judeţean sau de primar, dupã caz, de secretar şi de arhitectul-şef sau de persoana cu responsabilitate în domeniul amenajãrii teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al autoritãţii administraţiei publice emitente, responsabilitatea emiterii autorizaţiilor revenind semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
  (14) Valabilitatea autorizaţiei se menţine în cazul schimbãrii investitorului, înaintea finalizarii lucrãrilor, cu condiţia respectãrii prevederilor acesteia şi a transcrierii actelor care conferã dreptul de construire.
  (15) În situaţia în care în timpul execuţiei lucrãrilor, şi numai în perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire, survin modificãri de tema privind construcţia autorizata, care conduc la necesitatea modificãrii acesteia, titularul are obligaţia de a solicita o noua autorizaţie, potrivit legii. Pentru obţinerea noii autorizaţii de construire solicitantul va depune o documentaţie, elaborata cu condiţia încadrãrii noilor propuneri în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate şi numai în limitele avizelor şi acordurilor obţinute pentru autorizaţia iniţialã. Nu este necesarã emiterea unui nou certificat de urbanism.
  (16) Autorizaţia de construire pentru lucrãrile de intervenţie de prima necesitate în cazuri de avarii, accidente tehnice, calamitati ori alte evenimente cu caracter excepţional, inclusiv la construcţiile prevãzute la art. 3 lit. b), se emite imediat de cãtre autoritatea administraţiei publice abilitata, conform legii, urmând ca documentaţia legalã necesarã sa fie definitivata pe parcursul sau la încheierea executãrii lucrãrilor, cu respectarea avizelor legale.
  (17) Primãriile pot dezafecta construcţiile, proprietate a unitãţii administrativ-teritoriale, aflate în stare avansatã de degradare şi care pun în pericol siguranta publica, cu excepţia construcţiilor monument istoric, pe baza de autorizaţie de desfiinţare emisã în condiţiile alin. (16), cu obligaţia de a se întocmi documentaţii specifice în conformitate cu prevederile cuprinse în anexa nr. 1.
  (18) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire se calculeazã potrivit legii.
  (19) Taxa pentru prelungirea valabilitãţii autorizaţiei de construire se calculeazã la 30% din valoarea iniţialã a taxei de autorizare.
  (20) Instituţiile abilitate prin lege sa emita avize şi acorduri în vederea autorizãrii lucrãrilor de construcţii, altele decât cele prevãzute la art. 5 alin. (1), au obligaţia emiterii acestora în termen de maximum 15 zile de la data înregistrãrii cererii/documentaţiei, dupã caz, direct structurilor organizate de consiliile judeţene şi locale sau, dupã caz, solicitantului.
    ART. 8
  (1) Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţialã sau totalã, a construcţiilor şi instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construcţii de sustinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatãri de suprafata şi subterane, precum şi a oricãror amenajãri se fac numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în prealabil de la autoritãţile prevãzute la art. 4.
  (2) Autorizaţia de desfiinţare se emite în aceleaşi condiţii ca şi autorizaţia de construire, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii, cu excepţiile prevãzute la art. 11.
    ART. 9
  (1) Proiectele pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, precum şi proiectele tehnice, pe baza cãrora se întocmesc acestea, se elaboreazã de colective tehnice de specialitate, se insusesc şi se semneazã de cadre tehnice cu pregãtire superioarã numai din domeniul arhitecturii, construcţiilor şi instalaţiilor pentru construcţii, astfel:
  a) de arhitect cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru proiectarea partii de arhitectura pentru obiective de investiţii cuprinse la toate categoriile de importanta a construcţiilor supraterane şi a celor subterane;
  b) de ingineri constructori şi de instalaţii, cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru pãrţile de inginerie în domeniile specifice, pentru obiective de investiţii cuprinse la toate categoriile de importanta a construcţiilor supraterane şi subterane, precum şi la instalaţiile aferente acestora;
  c) de conductor arhitect, urbanist şi/sau de subinginer de construcţii, cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru clãdiri de importanta redusã şi aflate în afarã zonelor protejate, stabilite conform legii.
  (2) Prevederile alin. (1) se aplica şi pentru documentaţia de execuţie.
  (3) Semnarea documentaţiilor de cãtre persoanele prevãzute la alin. (1) angajeazã rãspunderea acestora în condiţiile legii.
    ART. 10
  Pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii în zonele asupra cãrora s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de protecţie prevãzut în planurile de amenajare a teritoriului şi în documentaţiile de urbanism aprobate, se va proceda dupã cum urmeazã:
  a) în ansamblurile de arhitectura, în rezervaţiile de arhitectura şi de urbanism, în cazul siturilor arheologice, al parcurilor şi gradinilor monument istoric, cuprinse în listele aprobate potrivit legii, precum şi în cazul lucrãrilor de orice natura în zonele de protecţie a monumentelor, solicitantul va obţine avizul comun al Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, potrivit competentelor specifice;
  b) în cazul lucrãrilor de intervenţii asupra construcţiilor monumente istorice, pe lângã avizul Ministerului Culturii şi Cultelor se vor obţine avizele specifice cerinţelor de calitate a construcţiilor, potrivit prevederilor legale;
  c) în zonele naturale protejate, stabilite potrivit legii, în zonele de siguranta şi protecţie ale amenajãrilor hidrotehnice de interes public, precum şi în alte arii protejate solicitantul va obţine avizul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor şi al Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale;
  d) în zonele de siguranta şi de protecţie a infrastructurilor de transport de interes public, precum şi în zonele aferente construirii cãilor de comunicaţie, stabilite prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi/sau de urbanism, se va obţine şi autorizaţia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, conform prevederilor legale;
  e) în zonele unde s-a instituit alt tip de restrictie solicitantul va obţine avizul organismelor competente.
    ART. 11
  (1) Se pot executa fãrã autorizaţie de construire urmãtoarele lucrãri care nu modifica structura de rezistenta, caracteristicile iniţiale ale construcţiilor sau aspectul arhitectural al acestora:
  a) reparaţii la împrejmuiri, acoperisuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimba forma acestora şi materialele din care sunt executate;
  b) reparaţii şi înlocuiri de tâmplãrie interioarã şi exterioarã, dacã se pãstreazã forma, dimensiunile golurilor şi tamplariei;
  c) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încãlzit;
  d) zugraveli şi vopsitorii interioare;
  e) zugraveli şi vopsitorii exterioare, dacã nu se modifica elementele de fatada şi culorile clãdirilor;
  f) reparaţii la instalaţiile interioare, la bransamentele şi racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietãţii, montarea sistemelor locale de încãlzire şi de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a consumurilor de utilitãţi;
  g) reparaţii şi înlocuiri la pardoseli;
  h) reparaţii şi înlocuiri la finisaje interioare şi exterioare - tencuieli, placaje, altele asemenea -, la trotuare, la ziduri de sprijin şi la scãri de acces, fãrã modificarea calitãţii şi a aspectului elementelor constructive;
  i) lucrãri de întreţinere la cãile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente;
  j) lucrãri de investigare, cercetare, expertizare, conservare şi restaurare a componentelor artistice ale construcţiilor prevãzute la art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor şi al autoritãţii administraţiei publice judeţene sau locale, dupã caz;
  k) lucrãri de foraje şi sondaje geotehnice pentru construcţii de importanta normalã sau redusã, situate în afarã zonelor de protecţie instituite pentru zãcãminte acvifere;
  l) lucrãri de construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei cimitirului.
  (2) Se pot executa fãrã autorizaţie de construire şi lucrãri pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau închise, destinate difuzãrii şi comercializãrii presei, cãrţilor şi florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fãrã fundaţii şi platforme, precum şi fãrã racorduri şi/sau bransamente la utilitãţi urbane, cu excepţia energiei electrice.
  (3) Dacã lucrãrile prevãzute la alin. (1), cu excepţia celor prevãzute la lit. e) şi j), se executa la construcţiile menţionate la art. 3 lit. b), este obligatorie emiterea autorizaţiei de construire.
    ART. 12
  (1) Autorizaţiile de construire sau de desfiinţare, emise cu încãlcarea prevederilor legale, pot fi anulate de cãtre instanţele de contencios administrativ, potrivit legii. Anularea autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare poate fi cerutã, în condiţiile legii, şi de cãtre prefect, inclusiv la sesizarea expresã a organelor de control ale Inspectoratului de Stat în Construcţii.
  (2) Prin introducerea acţiunii autorizaţia de construire sau de desfiinţare se suspenda de drept şi, pe cale de consecinta, instanta va dispune oprirea lucrãrilor pana la soluţionarea în fond a cauzei.

    CAP. II
  Concesionarea terenurilor pentru construcţii

    ART. 13
  (1) Terenurile aparţinând domeniului privat al statului sau al unitãţilor administrativ-teritoriale, destinate construirii, pot fi vândute, concesionate ori închiriate prin licitaţie publica, potrivit legii, în condiţiile respectãrii prevederilor documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, în vederea realizãrii de cãtre titular a construcţiei.
  (2) Terenurile aparţinând domeniului public al statului sau al unitãţilor administrativ-teritoriale se pot concesiona numai în vederea realizãrii de construcţii sau de obiective de uz şi/sau de interes public, cu respectarea documentaţiilor de urbanism aprobate potrivit legii.
  (3) Concesionarea se face pe baza de oferte prezentate de cãtre solicitanti, cu respectarea prevederilor legale, urmãrindu-se valorificarea superioarã a potenţialului terenului.
    ART. 14
  Pana la reglementarea prin lege a situaţiei juridice, nu pot face obiectul concesiunii terenurile libere de construcţii, aflate în administrarea consiliilor locale şi care pot fi revendicate de foştii proprietari.
    ART. 15
  Prin excepţie de la prevederile art. 13 alin. (1), terenurile destinate construirii se pot concesiona fãrã licitaţie publica, cu plata taxei de redeventa stabilite potrivit legii, ori pot fi date în folosinta pe termen limitat, dupã caz, în urmãtoarele situaţii:
  a) pentru realizarea de obiective de utilitate publica sau de binefacere, cu caracter social, fãrã scop lucrativ, altele decât cele care se realizeazã de cãtre colectivitatile locale pe terenurile acestora;
  b) pentru realizarea de locuinţe de cãtre Agenţia Nationala pentru Locuinţe, potrivit legii;
  c) pentru realizarea de locuinţe pentru tineri pana la împlinirea vârstei de 35 de ani;
  d) pentru strãmutarea gospodariilor afectate de dezastre, potrivit legii;
  e) pentru extinderea construcţiilor pe terenuri alãturate, la cererea proprietarului sau cu acordul acestuia;
  f) pentru lucrãri de protejare ori de punere în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectura, cu avizul comun al Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, atunci când terenul se afla în zona de protecţie a acestora.
    ART. 16
  (1) Terenurile prevãzute la art. 13, ce fac obiectul licitaţiei, se aduc la cunostinta publica de cãtre primãrii unitãţilor administrativ-teritoriale unde sunt situate, printr-o publicaţie afişatã la sediul acestora şi tiparita în cel puţin doua ziare de larga circulaţie, cu minimum 20 de zile înainte de data licitaţiei.
  (2) Publicaţiile privind licitaţia vor cuprinde data şi locul desfãşurãrii acesteia, suprafata şi destinaţia terenului, stabilite prin documentaţiile de urbanism, precum şi taxa anuala minimala de redeventa.
  (3) Oferta solicitanţilor va fi însoţitã de un studiu de prefezabilitate sau de fezabilitate, dupã caz, cuprinzând în mod obligatoriu elementele tehnice necesare pentru caracterizarea functionalitatii şi a capacitãţii construcţiei, a gradului de ocupare a terenului, precum şi a celorlalte elemente cuprinse în certificatul de urbanism. Nu vor fi acceptate decât oferte care corespund prevederilor documentaţiilor de urbanism, aprobate potrivit legii.
  (4) Licitaţia se efectueazã, în condiţiile legii, de comisiile instituite în acest scop, prin hotãrâre a consiliilor locale şi/sau judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în conformitate cu competentele de autorizare stabilite la art. 4. Comisiile funcţioneazã la sediul consiliilor locale în a cãror raza administrativ-teritorialã sunt situate terenurile.
    ART. 17
  Limita minima a preţului concesiunii se stabileşte, dupã caz, prin hotãrârea consiliului judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, astfel încât sa asigure recuperarea în 25 de ani a preţului de vânzare al terenului, în condiţii de piata, la care se adauga costul lucrãrilor de infrastructura aferente.
    ART. 18
  Terenurile prevãzute la art. 13, ce se concesioneaza pentru realizarea de locuinţe şi spaţii construite asociate acestora, în funcţie de prevederile regulamentelor locale de urbanism, aprobate potrivit legii, vor avea urmãtoarele suprafeţe:
  a) în localitãţile urbane:
  1. pana la 450 mp pentru un apartament într-o clãdire cu parter sau parter şi etaj;
  2. pana la 300 mp pentru un apartament într-o clãdire cu parter şi etaj, cu doua apartamente;
  3. pana la 250 mp pentru un apartament, în cazul clãdirilor cu parter şi mai multe etaje, având cel mult 6 apartamente;
  4. pentru clãdirile cu mai mult de 6 apartamente, suprafata de teren va fi stabilitã potrivit documentaţiilor de urbanism;
  b) în localitãţile rurale, pana la 1.000 mp pentru o locuinta.
    ART. 19
  Pentru realizarea unei case de vacanta se poate concesiona un teren în suprafata de pana la 250 mp.
    ART. 20
  Impotriva licitaţiei, pana la momentul adjudecãrii, se va putea face contestaţie, de cãtre orice persoana interesatã, la judecãtoria în a carei raza teritorialã are loc licitaţia. Contestaţia suspenda desfãşurarea licitaţiei pana la soluţionarea sa definitiva.
    ART. 21
  Pe baza procesului-verbal de adjudecare a licitaţiei sau a hotãrârii consiliului local, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pentru situaţiile prevãzute la art. 15, se va încheia actul de concesiune, care se va inregistra de cãtre concesionar în evidentele de publicitate imobiliarã, în termen de 10 zile de la data adjudecãrii sau emiterii hotãrârii.
    ART. 22
  Concesionarea terenurilor prevãzute la art. 13-19 se face în conformitate cu prevederile legii, durata acesteia fiind stabilitã de cãtre consiliile locale, consiliile judeţene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în funcţie de prevederile documentaţiilor de urbanism şi de natura construcţiei.
    ART. 23
  (1) Intravilanul localitãţilor se stabileşte prin planurile generale de urbanism - PUG -, aprobate potrivit legii.
  (2) Ulterior aprobãrii Planului General de Urbanism - PUG - pot fi introduse în intravilanul localitãţilor şi unele terenuri din extravilan, numai în condiţii temeinic fundamentate pe baza de planuri urbanistice zonale - PUZ -, aprobate potrivit legii.
  (3) Terenurile destinate construirii se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, potrivit legii.

    CAP. III
  Raspunderi şi sancţiuni

    ART. 24
  (1) Constituie infracţiuni urmãtoarele fapte:
  a) executarea, fãrã autorizaţie de construire sau de desfiinţare, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucrãrilor prevãzute la art. 3 lit. b);
  b) continuarea executãrii lucrãrilor dupã dispunerea opririi acestora de cãtre organele de control;
  c) întocmirea ori semnarea proiectelor tehnice, precum şi a proiectelor pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii pentru alte specialitãţi decât cele certificate prin diploma universitarã, în condiţiile prevãzute la art. 9.
  (2) Infracţiunile prevãzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 1.000.000 lei la 50.000.000 lei.
    ART. 25
  În cazul sãvârşirii faptelor prevãzute la art. 24, organele de control prevãzute de prezenta lege, care au constatat fapta, sunt obligate sa sesizeze organele de urmãrire penalã.
    ART. 26
  (1) Constituie contravenţii urmãtoarele fapte, dacã nu au fost sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, sa fie considerate infracţiuni:
  a) executarea sau desfiinţarea, totalã ori parţialã, fãrã autorizaţie a lucrãrilor prevãzute la art. 3, cu excepţia celor menţionate la lit. b), de cãtre investitor şi executant;
  b) executarea sau desfiinţarea, cu nerespectarea prevederilor autorizaţiei şi a proiectului tehnic, a lucrãrilor prevãzute la art. 3, cu excepţia celor prevãzute la lit. b), de cãtre investitor şi executant;
  c) aprobarea furnizarii de utilitãţi urbane, ca urmare a executãrii de lucrãri de bransamente şi racorduri la reţele pentru construcţii noi neautorizate;
  d) menţinerea dupã expirarea termenului prevãzut prin autorizaţie sau dupã terminarea lucrãrilor autorizate ori adaptarea în alte scopuri fata de cele prevãzute în autorizaţie a construcţiilor, lucrãrilor şi amenajãrilor cu caracter provizoriu;
  e) neaducerea terenului la starea iniţialã de cãtre investitor, dupã terminarea lucrãrilor prevãzute la art. 3 lit. c), precum şi nerealizarea lucrãrilor de curatare, amenajare ori degajare, dupã caz, a amplasamentului şi/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe durata execuţiei, o data cu încheierea lucrãrilor de baza;
  f) împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor şi a actelor solicitate;
  g) neanuntarea datei începerii lucrãrilor de construcţii autorizate, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (8), precum şi depãşirea termenului legal prevãzut la art. 7 alin. (1);
  h) emiterea de certificate de urbanism incomplete ori cu date eronate, care nu conţin lista cuprinzând avizele şi acordurile legale necesare în raport cu obiectivul de investiţii, sau eliberarea acestora cu depãşirea termenului legal;
  i) emiterea de autorizaţii de construire/desfiinţare:
  - în lipsa unui drept real asupra imobilului, care sa confere dreptul de a solicita autorizaţia de construire/desfiinţare;
  - în lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, aprobate potrivit legii;
  - în baza unor documentaţii incomplete sau elaborate în neconcordanta cu prevederile certificatului de urbanism, ale Codului civil, ale conţinutului-cadru al proiectului pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, care nu conţin avizele şi acordurile legale necesare sau care nu sunt verificate potrivit legii;
  - în lipsa expertizei tehnice privind punerea în siguranta a întregii construcţii, în cazul lucrãrilor de consolidare;
  - în baza altor documente decât cele cerute prin prezenta lege;
  j) neorganizarea şi neexercitarea controlului privind disciplina în autorizarea şi executarea lucrãrilor de construcţii de cãtre compartimentele abilitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene şi al primãriilor, în unitãţile lor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) şi (4), precum şi neurmarirea modului de îndeplinire a celor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3);
  k) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a mãsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii la controlul anterior;
  l) refuzul nejustificat sau obstructionarea sub orice forma a accesului persoanelor fizice sau al reprezentanţilor persoanelor juridice la documentele prevãzute la art. 34 alin. (7);
  m) depãşirea termenului de 15 zile pentru emiterea avizelor şi acordurilor necesare în vederea autorizãrii lucrãrilor de construcţii, conform prevederilor art. 7 alin. (20).
  (2) Contravenţiile prevãzute la alin. (1), sãvârşite de persoanele fizice sau juridice, se sancţioneazã cu amenda, dupã cum urmeazã:
  - de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, cele de la lit. a);
  - de la 30.000.000 lei la 75.000.000 lei, cele de la lit. f);
  - de la 30.000.000 lei la 40.000.000 lei, cele de la lit. c);
  - de la 20.000.000 lei la 75.000.000 lei, cele de la lit. b), d) şi e);
  - de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei, cele de la lit. h) şi i);
  - de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei, cele de la lit. j) şi k);
  - de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, cele de la lit. l) şi m);
  - de 10.000.000 lei, cele de la lit. g).
  (3) Cuantumul amenzilor se actualizeazã anual prin hotãrâre a Guvernului.
  (4) Sancţiunea amenzii poate fi aplicatã şi reprezentantului persoanei juridice.
  (5) Sancţiunea amenzii pentru faptele prevãzute la alin. (1) lit. h) şi i) se aplica funcţionarilor publici responsabili de verificarea documentaţiilor care stau la baza emiterii certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare, precum şi semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
    ART. 27
  (1) Organele de control ale consiliilor judeţene şi ale primãriilor au obligaţia de a urmãri respectarea disciplinei în domeniul autorizãrii executãrii lucrãrilor în construcţii în cadrul unitãţilor lor administrativ-teritoriale, potrivit competentelor de emitere a autorizaţiilor de construire/desfiinţare.
  (2) Arhitectul-şef al judeţului şi personalul împuternicit al compartimentului de specialitate din subordinea acestuia urmãresc respectarea disciplinei în domeniul autorizãrii executãrii lucrãrilor de construcţii pe teritoriul administrativ al judeţului, precum şi respectarea disciplinei în urbanism şi amenajarea teritoriului legatã de procesul de autorizare a construcţiilor.
  (3) Contravenţiile prevãzute la art. 26 alin. (1), cu excepţia celor de la lit. h) - m), se constata şi se sancţioneazã de cãtre organele de control ale consiliilor locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, pentru faptele sãvârşite în unitatea lor administrativ-teritorialã sau, dupã caz, în teritoriul administrativ al sectoarelor municipiului Bucureşti, potrivit competentelor de emitere a autorizaţiilor de construire/desfiinţare.
  (4) Contravenţiile prevãzute la art. 26 alin. (1) lit. h), i) şi j) se constata şi se sancţioneazã de cãtre organele de control ale consiliului judeţean, pentru faptele sãvârşite pe teritoriul judeţului respectiv, şi, dupã caz, de cãtre cele ale municipiului Bucureşti.
  (5) Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor, încheiate de organele de control ale administraţiei publice locale, se înainteazã, în vederea aplicãrii sancţiunii, şefului compartimentului care coordoneazã activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism sau, dupã caz, preşedintelui consiliului judeţean ori primarului unitãţii administrativ-teritoriale în a carei raza s-a sãvârşit contravenţia.
  (6) Contravenţiile privind executarea sau desfiinţarea construcţiilor fãrã autorizaţii, prevãzute la art. 26 alin. (1) lit. a), c) şi e), pot fi constatate şi de organele de poliţie. Procesul-verbal de constatare a contravenţiei se trimite de îndatã autoritãţii administraţiei publice pe teritoriul cãreia s-a sãvârşit contravenţia, care va aplica sancţiunea potrivit legii.
    ART. 28
  (1) O data cu aplicarea amenzii pentru contravenţiile prevãzute la art. 26 alin. (1) lit. a) şi b) se dispune oprirea executãrii lucrãrilor, precum şi, dupã caz, luarea mãsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizaţiei sau de desfiinţare a lucrãrilor executate fãrã autorizaţie ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.
  (2) Decizia menţinerii sau a desfiinţãrii construcţiilor realizate fãrã autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de cãtre autoritatea administraţiei publice competente, pe baza planurilor urbanistice şi a regulamentelor aferente, avizate şi aprobate în condiţiile legii, sau, dupã caz, de instanta. Pentru lucrãri ce se executa la clãdirile prevãzute la art. 3 lit. b) este necesar avizul Ministerului Culturii şi Cultelor.
  (3) Mãsura desfiinţãrii construcţiilor se aplica şi în situaţia în care, la expirarea termenului de intrare în legalitate stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenţiei, contravenientul nu a obţinut autorizaţia necesarã.
    ART. 29
  (1) Controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii se exercita de Inspectoratul de Stat în Construcţii, pe întregul teritoriu al tarii, şi de inspectoratele teritoriale ale acestuia, care dispun mãsurile şi sancţiunile prevãzute de prezenta lege.
  (2) Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale pot dispune oprirea executãrii lucrãrilor de construire sau de desfiinţare, dupã caz, atunci când constata ca acestea se realizeazã cu încãlcarea dispoziţiilor legale, a cerinţelor privind asigurarea calitãţii în construcţii, fãrã proiect tehnic ori pe baza unor autorizaţii nelegal emise.
  (3) Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale încunoştinţeazã autoritatea administraţiei publice pe teritoriul cãreia s-a efectuat controlul asupra constatãrilor şi mãsurilor dispuse. În aceasta situaţie organele de control ale consiliilor judeţene sau locale, dupã caz, au obligaţia sa urmãreascã modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii.
    ART. 30
  (1) Cheltuielile pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii se suporta de cãtre investitori, în valoare echivalenta cu o cota de 0,1% din valoarea lucrãrilor autorizate, cu excepţia celor prevãzute la art. 3 lit. b) şi a lacasurilor de cult.
  (2) Virarea sumelor stabilite conform dispoziţiilor alin. (1) se face în contul inspectoratelor teritoriale în construcţii, judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, dupã caz, o data cu transmiterea înştiinţãrii privind data începerii lucrãrilor, astfel cum se prevede la art. 7 alin. (8). Întârzierea la plata a cotei prevãzute la alin. (1) se penalizeaza cu 0,15% pe zi de întârziere, fãrã a se depãşi suma datoratã. Disponibilitãţile la finele anului din veniturile extrabugetare se reporteazã în anul urmãtor şi au aceeaşi destinaţie.
  (3) Cota stabilitã la alin. (1) se aplica şi diferenţelor rezultate din actualizarea valorii lucrãrilor autorizate, care se face o data cu recepţia la terminarea lucrãrilor.
    ART. 31
  Dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevãzute la art. 26 se prescrie în termen de 2 ani de la data sãvârşirii faptei.
    ART. 32
  (1) În cazul în care persoanele sancţionate contraventional au oprit executarea lucrãrilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecãtoreşti pentru a dispune, dupã caz:
  a) încadrarea lucrãrilor în prevederile autorizaţiei;
  b) desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal.
  (2) În cazul admiterii cererii, instanta va stabili termenele limita de executare a mãsurilor prevãzute la alin. (1).
  (3) În cazul nerespectãrii termenelor limita stabilite, mãsurile dispuse de instanta, în conformitate cu prevederile alin. (2), se vor duce la îndeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de poliţie, cheltuielile urmând sa fie suportate de cãtre persoanele vinovate.
  (4) În situaţiile prevãzute la art. 24 organele de control vor putea cere instanţei sa dispunã, prin hotãrârea de condamnare, mãsurile menţionate la alin. (1). Organele de control pot cere organelor de urmãrire penalã sesizate şi, dupã caz, instanţei sa dispunã ca mãsura provizorie, pe tot parcursul procesului penal, oprirea executãrii lucrãrilor.
  (5) Persoanele care au beneficiat de subventie pentru construirea unei locuinţe şi pentru care s-a dispus mãsura prevãzutã la alin. (1) lit. b) vor restitui subvenţiile primite, cu plata dobânzilor legale pentru perioada în care le-au folosit.
    ART. 33
  (1) Prin derogare de la prevederile art. 32, construcţiile executate fãrã autorizaţie de construire pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului, al judeţelor, oraşelor sau comunelor vor putea fi desfiinţate pe cale administrativã de cãtre autoritatea administraţiei publice locale competenta, fãrã sesizarea instanţelor judecãtoreşti şi pe cheltuiala contravenientului.
  (2) Pentru realizarea prevederilor alin. (1) consiliile locale comunale, orãşeneşti, municipale ori judeţene, dupã caz, pot contracta efectuarea acestor servicii cu societãţi comerciale, în condiţiile legii.
    ART. 34
  (1) Studiile de teren şi documentaţiile elaborate pentru realizarea investiţiilor de orice fel, a elementelor de infrastructura, de gospodãrie comunalã, precum şi a lucrãrilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism - studii şi proiecte de sistematizare elaborate înainte de 1990 la comanda fostelor consilii populare sau a altor instituţii ale statului - sunt şi rãmân proprietate publica a judeţului sau a municipiului Bucureşti.
  (2) În înţelesul prezentei legi, prin studiile şi documentaţiile menţionate la alin. (1) se înţelege exemplarul-martor compus din piesele scrise: tema de proiectare, memorii generale şi pe specialitãţi, breviare de calcul, avizele şi acordurile obţinute, precum şi piesele desenate.
  (3) Arhivele cuprinzând studiile şi documentaţiile menţionate la alin. (1), intrate, la constituire, în patrimoniul societãţilor comerciale înfiinţate pe structura fostelor unitãţi de proiectare judeţene şi din municipiul Bucureşti, se gestioneazã, potrivit legii, de cãtre consiliile judeţene, respectiv de Primãria Municipiului Bucureşti.
  (4) Inventarierea arhivelor se face de cãtre comisii constituite în acest scop prin hotãrâri ale consiliilor judeţene, respectiv ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
  (5) Refuzul inventarierii şi/sau al predãrii studiilor şi documentaţiilor se sancţioneazã potrivit prevederilor Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 , cu modificãrile ulterioare.
  (6) În situaţia refuzului predãrii arhivelor, consiliile judeţene şi/sau Primãria Municipiului Bucureşti, dupã caz, se vor adresa instanţelor judecãtoreşti, care vor soluţiona cererile în procedura de urgenta, potrivit legii. Acţiunea în instanta este scutitã de taxa de timbru.
  (7) Accesul persoanelor fizice sau al reprezentanţilor persoanelor juridice la arhivele cuprinzând documentaţiile prevãzute la alin. (1), precum şi la documentaţiile de urbanism elaborate ulterior acestora şi gestionate de administraţiile publice locale, în vederea întocmirii documentaţiilor de execuţie, se stabileşte prin hotãrâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
    ART. 35
  (1) În condiţiile prezentei legi, descrierea faptei ce constituie contravenţie se face cu indicarea locului, datei şi orei constatãrii, în conformitate cu dispoziţiile art. 31.
  (2) Impotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate face plângere în termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicãrii acestuia. Plângerea suspenda executarea sancţiunii amenzii, dar nu suspenda mãsura de oprire a executãrii lucrãrilor, dispusã o data cu aplicarea sancţiunii contravenţionale, în condiţiile art. 28 alin. (1) şi ale art. 29 alin. (2).
  (3) În mãsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001  privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 28 şi 29.*)
-------------
  *) Art. 35, fost art. 30, modificat prin Legea nr. 453/2001  şi Legea nr. 401/2003 , era alcãtuit din 4 alineate.
  Alin. (4), al cãrui conţinut era: "(4) În mãsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 .", nu a fost modificat sau abrogat expres prin Legea nr. 401/2003 .
  Alin. (3) al art. 35, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 401/2003 , a preluat prevederile alin. (4), însã cu trimitere la Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 .
  Alin. (4) al art. 35 nu este inclus în forma republicatã, aplicarea acestui text incetand o data cu abrogarea Legii nr. 32/1968  prin Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 .

    CAP. IV
  Dispoziţii finale şi tranzitorii

    ART. 36
  (1) Persoanele fizice şi juridice, care beneficiazã de teren în condiţiile prezentei legi, sunt obligate sa solicite emiterea autorizaţiei de construire şi sa înceapã construcţia în termen de cel mult un an de la data obţinerii actului de concesionare a terenului.
  (2) În caz de încãlcare a obligaţiei prevãzute la alin. (1) concesionarea îşi pierde valabilitatea.
    ART. 37
  (1) Persoanele fizice şi juridice care realizeazã lucrãri de construcţii în condiţiile prezentei legi au obligaţia de a executa integral lucrãrile pana la termenul prevãzut în autorizaţie.
  (2) Lucrãrile de construcţii autorizate se considera finalizate dacã s-au realizat toate elementele prevãzute în autorizaţie şi dacã s-a efectuat recepţia la terminarea lucrãrilor, în condiţiile legii, emiterea autorizaţiei de funcţionare fiind condiţionatã de existenta procesului-verbal de recepţie. Efectuarea recepţiei la terminarea lucrãrilor este obligatorie şi în situaţia realizãrii lucrãrilor în regie proprie.
  (3) La terminarea lucrãrilor, beneficiarul autorizaţiei de construire are obligaţia sa regularizeze taxa pentru autorizaţia de construire, potrivit legii.
  (4) O data cu regularizarea taxei prevãzute la alin. (3), beneficiarii autorizaţiilor de construire vor regulariza şi celelalte cote prevãzute de lege.
  (5) Construcţiile executate fãrã autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum şi cele care nu au efectuatã recepţia la terminarea lucrãrilor, potrivit legii, nu se considera finalizate şi nu pot fi intabulate în cartea funciarã. În aceasta situaţie se aplica în continuare sancţiunile prevãzute de lege.
    ART. 38
  (1) Sunt de utilitate publica lucrãrile privind construcţiile care nu mai pot fi finalizate conform prevederilor autorizaţiei de construire, inclusiv terenurile aferente acestora.
  (2) În vederea realizãrii lucrãrilor prevãzute la alin. (1), autoritatea administraţiei publice locale pe teritoriul cãreia se afla construcţiile va aplica prevederile Legii nr. 33/1994  privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, iar imobilele pot fi trecute din proprietatea publica în proprietatea privatã şi valorificate, în condiţiile legii.
    ART. 39
  Toate construcţiile proprietate particularã, realizate în condiţiile prezentei legi, se declara, în vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitãţile subordonate acestora, dupã terminarea lor completa şi nu mai târziu de 15 zile de la data expirãrii termenului prevãzut în autorizaţia de construire.
    ART. 40
  (1) În cazul când într-o clãdire se realizeazã mai multe apartamente şi suprafeţe locative cu alta destinaţie, proprietarii acestora dobândesc şi o cota-parte de proprietate asupra tuturor pãrţilor de construcţie şi instalaţii, precum şi asupra tuturor dotãrilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decât în comun, indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situata proprietatea lor.
  (2) O data cu dreptul de proprietate asupra construcţiilor, în situaţia celor realizate în clãdiri cu mai multe apartamente, proprietarul dobândeşte şi o cota-parte din dreptul de concesiune asupra terenului aparţinând domeniului privat al statului sau al unitãţilor administrativ-teritoriale.
  (3) Cotele-pãrţi prevãzute la alineatele precedente se determina proporţional cu suprafata construitã a locuinţelor, a caselor de vacanta ori a suprafeţelor cu alta destinaţie din clãdire, dupã caz.
    ART. 41
  Dreptul de concesiune asupra terenului se transmite în caz de succesiune sau de înstrãinare a construcţiei pentru a carei realizare acesta a fost constituit. În aceleaşi condiţii se transmite şi autorizaţia de construire.
    ART. 42
  (1) Autorizaţia de construire pentru lucrãrile de intervenţie în scopul asigurãrii cerinţelor de rezistenta, stabilitate şi siguranta în exploatare a construcţiilor asupra cãrora au intervenit factori distructivi de origine naturala sau umanã se emite pentru consolidarea întregii construcţii.
  (2) Emiterea autorizaţiei de construire în vederea executãrii lucrãrilor de intervenţie pentru consolidarea construcţiilor cu destinaţia de locuinţe, a monumentelor istorice înscrise în listele oficiale, indiferent de proprietar, cu excepţia celor în care se desfãşoarã activitãţi comerciale, precum şi a lacasurilor de cult este scutitã de taxa de autorizare.
    ART. 43
  Autorizarea construcţiilor cu caracter militar se face în condiţiile stabilite de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului împreunã cu ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale interesate.
    ART. 44
  (1) În condiţiile prezentei legi, în vederea realizãrii unui cadru legislativ unitar privind autorizarea lucrãrilor de construcţii, toate reglementãrile tehnice - norme, normative, instrucţiuni -, cu aplicabilitate în domeniul construcţiilor şi urbanismului, elaborate de ministere şi de alte organe centrale, se transmit în mod obligatoriu spre avizare Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
  (2) Ministerele şi celelalte organe centrale care au elaborat reglementãri tehnice, potrivit prevederilor alin. (1), au obligaţia de a le transmite Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în vederea avizãrii în termen de 30 de zile de la data publicãrii prezentei legi, sub sancţiunea încetãrii aplicabilitatii acestora.
    ART. 45
  (1) În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale municipale, orãşeneşti şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti vor organiza, în cadrul aparatului propriu, structuri de specialitate pentru îndeplinirea atribuţiilor aflate în responsabilitatea arhitectului-şef, funcţionar public cu funcţie de conducere, şeful compartimentului/structurii de specialitate, cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajãrii teritoriului şi autorizãrii executãrii lucrãrilor de construcţii, şi pentru:
  a) avizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism, precum şi eliberarea certificatelor de urbanism;
  b) obţinerea avizelor solicitate prin certificatul de urbanism, necesare în vederea emiterii acordului unic;
  c) întocmirea şi eliberarea autorizaţiei de construire/desfiinţare;
  d) organizarea şi exercitarea controlului propriu privind disciplina în construcţii.
  (2) Consiliul local al comunei poate organiza structuri de specialitate la nivelul aparatului propriu, în condiţiile prevãzute la alin. (1), în baza unei hotãrâri adoptate în acest sens.
  (3) Structurile de specialitate constituite în cadrul consiliilor judeţene acorda asistenta tehnica de specialitate, analizeazã şi avizeazã documentaţiile depuse pentru certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire din competenta de emitere a primarilor comunelor care nu au constituite structuri de specialitate, în condiţiile prevederilor alin. (2) şi ale art. 4 alin. (1) lit. d), la cererea acestora.
  (4) În cazul în care, din cauza lipsei de specialişti, nu se pot constitui structurile de specialitate prevãzute la alin. (1) la nivelul oraşelor sau al municipiilor se vor aplica în mod corespunzãtor prevederile alin. (3).
  (5) Funcţia de arhitect-şef, prevãzutã la alin. (1), se înscrie în nomenclatorul funcţiilor de conducere din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene şi locale şi se echivaleaza dupã cum urmeazã:
  a) şef de departament sau director general, pentru arhitectul-şef al municipiului Bucureşti, respectiv pentru arhitectul-şef al judeţului, arhitecţii-şefi ai municipiilor, precum şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti;
  b) şef serviciu, pentru arhitecţii-şefi ai oraşelor;
  c) şef birou, pentru persoanele cu responsabilitate în domeniul amenajãrii teritoriului, urbanismului şi al autorizãrii executãrii lucrãrilor de construcţii din cadrul primãriilor de comuna, şefi ai structurilor de specialitate organizate la nivelul acestora, în condiţiile prevãzute la alin. (2).
  (6) Pentru constituirea bãncii de date, toţi posesorii de reţele tehnico-edilitare supra- şi subterane sunt obligaţi ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, sa transmitã administraţiei publice judeţene şi a municipiului Bucureşti planurile cadastrale cuprinzând traseele reţelelor existente pe teritoriul judeţului şi al localitãţilor, respectiv al municipiului Bucureşti.
    ART. 46
  Prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se constituie Comisia Interministeriala pentru Zone Construite Protejate, pentru emiterea avizului comun al Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, prevãzut la art. 10 alin. (1) lit. a) şi la art. 15 lit. f).
    ART. 47
  Anexa nr. 1 privind conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea lucrãrilor de construcţii şi anexa nr. 2 privind definirea unor termeni de specialitate utilizaţi în cuprinsul legii fac parte integrantã din prezenta lege.
    ART. 48
  Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 4/1973  privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi vânzarea de locuinţe din fondul de stat cãtre populaţie, publicatã în Buletinul Oficial nr. 46 din 31 martie 1973, Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 880 din 16 iulie 1973  pentru stabilirea mãsurilor de executare a dispoziţiilor Legii nr. 4/1973  privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vânzarea de locuinţe din fondul de stat cãtre populaţie şi construirea de case de odihna proprietate personalã, publicatã în Buletinul Oficial nr. 108 din 20 iulie 1973, Decretul nr. 144/1958  privind reglementarea eliberãrii autorizaţiilor de construire, reparare şi desfiinţare a construcţiilor, precum şi a celor referitoare la înstrãinãrile şi împãrţelile terenurilor cu sau fãrã construcţii, publicat în Buletinul Oficial nr. 15 din 29 martie 1958, Decretul nr. 545/1958  privind reglementarea amplasarii construcţiilor, precum şi a trecerii în proprietatea statului a terenurilor şi construcţiilor necesare efectuãrii unor lucrãri sau unor acţiuni de interes de stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 41 din 30 decembrie 1958, Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 2.490/1969  privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind amplasarea şi autorizarea construirii, repararii şi desfiinţãrii construcţiilor şi a altor lucrãri, publicatã în Buletinul Oficial nr. 158 din 31 decembrie 1969, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abroga.

    ANEXA 1

                      CONŢINUTUL-CADRU
  al proiectului pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii

  Proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii se elaboreazã de proiectanţi autorizaţi, persoane fizice sau juridice, în condiţiile prevederilor art. 9 din prezenta lege, şi este extras din proiectul tehnic întocmit conform prevederilor legale în vigoare, în concordanta cu cerinţele certificatului de urbanism, cu conţinutul avizelor şi al acordurilor cerute prin acesta.
  Proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii se întocmeşte pentru:
  - autorizarea executãrii lucrãrilor de construire - P.A.C.;
  - autorizarea executãrii lucrãrilor de desfiinţare - P.A.D.;
  - autorizarea executãrii organizãrii lucrãrilor - P.O.E.
  Conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii cuprinde opisul pieselor scrise şi desenate, necesar a fi prezentate spre autorizare.
  În situaţii cu totul excepţionale, în funcţie de complexitatea investiţiei supuse autorizãrii, structurile de specialitate constituite potrivit prezentei legi vor putea cere prin certificatul de urbanism şi alte elemente tehnice cu rol de precizare suplimentarã, care sa fie cuprinse în cadrul Proiectului pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii - P.A.C./P.A.D.

  A. Proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construire - P.A.C.

  I. Piese scrise
  1. Lista şi semnãturile proiectanţilor
  Se completeazã cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru care rãspund.
  2. Memoriu
  2.1. Date generale:
  Descrierea lucrãrilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrãrilor de construcţii, fãcându-se referiri la:
  - amplasamentul, topografia acestuia, trasarea lucrãrilor;
  - clima şi fenomenele naturale specifice;
  - geologia şi seismicitatea;
  - categoria de importanta a obiectivului.
  2.2. Memorii pe specialitãţi
  Descrierea lucrãrilor de:
  - arhitectura;
  - structura;
  - instalaţii;
  - dotãri şi instalaţii tehnologice, dupã caz;
  - amenajãri exterioare şi sistematizare verticala.
  2.3. Date şi indici care caracterizeazã investiţia proiectata, cuprinşi în anexa la cererea pentru autorizare:
  - suprafeţele - construitã desfasurata, construitã la sol şi utila;
  - inaltimile clãdirilor şi numãrul de niveluri;
  - volumul construcţiilor;
  - procentul de ocupare a terenului - P.O.T.;
  - coeficientul de utilizare a terenului - C.U.T.
  2.4. Devizul general al lucrãrilor, întocmit în conformitate cu prevederile legale în vigoare
  2.5. Anexe la memoriu
  2.5.1. Studiul geotehnic
  2.5.2. Referatele de verificare a proiectului, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind calitatea în construcţii, întocmite de verificatori atestaţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi agreati de investitor.
  2.5.3. Fise tehnice necesare obţinerii avizelor în vederea emiterii acordului unic din competenta emitentului autorizaţiei, potrivit legii, cerute prin certificatul de urbanism.
  2.5.4. Documentaţiile specifice necesare pentru obţinerea, prin grija emitentului autorizaţiei, a avizelor şi acordurilor privind prevenirea şi stingerea incendiilor, apãrarea civilã, protecţia mediului şi a sãnãtãţii populaţiei.
  2.5.5. Avize specifice cerute prin certificatul de urbanism, ca urmare a condiţiilor speciale de amplasament sau a functionalitatii investiţiei, obţinute în prealabil de solicitant - avizul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerului Culturii şi Cultelor, Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Roman de Informaţii, al altor organisme ale administraţiei centrale sau ale serviciilor descentralizate ale acestora, dupã caz, conform reglementãrilor legale în vigoare.
  2.5.6. Acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în forma autenticã, pentru construcţiile noi, amplasate adiacent construcţiilor existente sau în imediata lor vecinãtate - şi numai dacã sunt necesare mãsuri de intervenţie pentru protejarea acestora -, pentru lucrãri de construcţii necesare în vederea schimbãrii destinaţiei în clãdiri existente, precum şi în cazul amplasarii de construcţii cu alta destinaţie decât cea a clãdirilor invecinate.

  II. Piese desenate
  1. Planuri generale
  1.1. Plan de incadrare în teritoriu
  - plansa pe suport topografic vizat de oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie*), întocmitã la scarile 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, dupã caz
  1.2. Plan de situaţie
  - privind amplasarea obiectivelor investiţiei - plansa pe suport topografic vizat de oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie, întocmitã la scarile 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, dupã caz, prin care se precizeazã:
  ● parcela cadastrala pentru care a fost emis certificatul de urbanism, descrisã prin totalitatea elementelor topo-grafice determinante pentru suprafata, lungimea laturilor, unghiuri, inclusiv poziţia şi înãlţimea la coama a calcanelor limitrofe, precum şi poziţia reperelor fixe şi mobile de trasare;
  ● amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine, se vor desfiinta sau se vor construi;
  ● cotele construcţiilor proiectate şi menţinute, pe cele trei dimensiuni (cotele 0,00; cote de nivel; distanţe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor etc.);
  ● denumirile şi destinatiile fiecãrui corp de construcţie;
  ● sistematizarea pe verticala a terenului şi modul de scurgere a apelor pluviale;
  ● accesele pietonale şi carosabile din incinta şi clãdiri, plantaţiile prevãzute.
------------
  *) Conform art. 3 din Legea cadastrului şi a publicitãţii imobiliare nr. 7/1996 , astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 7 iunie 2004, s-a înfiinţat Agenţia Nationala de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin reorganizarea Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, iar oficiile judeţene de cadastru, geodezie şi cartografie şi al municipiului Bucureşti s-au reorganizat în oficii de cadastru şi publicitate imobiliarã la nivelul fiecãrui judeţ şi în municipiul Bucureşti.
  Agenţia Nationala de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã a fost organizatã şi funcţioneazã în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 1.210/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 9 august 2004.

  1.3. Planul privind construcţiile subterane
  Va cuprinde amplasarea acestora, în special a reţelelor de utilitãţi urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind pozitionarea cãminelor - radier şi capac -, şi va fi redactat la scara 1:500.
  În cazul lipsei unor reţele publice de echipare tehnico-edilitara se vor indica instalaţiile proprii prevãzute prin proiect, în special cele pentru alimentare cu apa şi canalizare.
  2. Planşe pe specialitãţi
  2.1. Arhitectura
  Piesele desenate de arhitectura vor cuprinde planşele principale privind arhitectura fiecãrui obiect, redactate la scara 1:50 sau 1:100, dupã cum urmeazã:
  - planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane şi supraterane, cu indicarea funcţiunilor, dimensiunilor şi a suprafeţelor;
  - planurile acoperişurilor - terasa sau sarpanta -, cu indicarea pantelor de scurgere a apelor meteorice şi a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se executa invelitorile;
  - secţiuni caracteristice - în special pe linia de cea mai mare panta, acolo unde este cazul -, care sa cuprindã cota 0,00, cotele tuturor nivelurilor, inaltimile determinante ale acoperişului - cotele la coama şi la cornisa -, fundaţiile clãdirilor invecinate la care se alãturã construcţiile proiectate;
  - toate fatadele, cu indicarea materialelor şi finisajelor, inclusiv culorile, cotate şi cu indicarea racordarii la nivelul terenului amenajat;
  - în situaţia integrãrii construcţiilor într-un front existent, se va prezenta şi desfãşurarea stradala prin care se va arata modul de integrare a acestora în tesutul urban existent.
  2.2. Structura
  2.2.1. Planul fundaţiilor
  Se redacteazã la scara 1:50 şi va releva:
  - modul de respectare a condiţiilor din studiul geotehnic;
  - mãsurile de protejare a fundaţiilor clãdirilor invecinate, la care se alãturã construcţiile proiectate.
  2.2.2. Detalii de fundaţii
  2.2.3. Proiect de structura complet
  Se prezintã pentru construcţii cu mai multe subsoluri şi cel puţin 10 niveluri.
  2.3. Instalaţii
  2.3.1. Schemele instalaţiilor
  Se prezintã parametrii principali şi schemele functionale ale instalaţiilor proiectate.
  2.4. Dotãri şi instalaţii tehnologice
  În situaţia în care investiţia urmeazã sa funcţioneze pe baza unor dotãri şi instalaţii tehnologice, determinante pentru configuraţia planimetrica a construcţiilor, se vor prezenta:
  2.4.1. Desene de ansamblu
  2.4.2. Scheme ale fluxului tehnologic
  Fiecare plansa prezentatã în cadrul secţiunii II "Piese desenate" va avea în partea dreapta jos un cartus, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numãrul de înmatriculare sau numãrul autorizaţiei, dupã caz, titlul proiectului şi al plansei, numãrul proiectului şi al plansei, data elaborãrii, numele, calitatea şi semnatura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
  B. Proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de desfiinţare - P.A.D.
  I. Piese scrise
  1. Lista şi semnãturile proiectanţilor
  Se completeazã cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru care rãspund.
  2. Memoriu
  2.1. Date generale
  Descrierea construcţiei care urmeazã sa fie desfiintata:
  - scurt istoric: anul edificarii, mesteri cunoscuţi, alte date caracteristice;
  - descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic;
  - menţionarea şi descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmeazã a se preleva;
  - fotografii color - format 9 x 12 cm - ale tuturor fatadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfasurari rezultate din asamblarea mai multor fotografii;
  - descrierea lucrãrilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrãrilor de desfiinţare.
  2.2. Fise tehnice cuprinzând elementele de aviz necesare emiterii acordului unic, obţinute prin grija emitentului autorizaţiei şi cerute prin certificatul de urbanism.
  II. Piese desenate
  1. Plan de încadrare în teritoriu
  - plansa pe suport topografic vizat de oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie, întocmitã la scarile 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, dupã caz.
  2. Plan de situaţie a imobilelor
  - plansa pe suport topografic vizat de oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie, întocmitã la scarile 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, dupã caz, prin care se precizeazã:
  ● parcela cadastrala pentru care a fost emis certificatul de urbanism;
  ● amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine sau se vor desfiinta;
  ● modul de amenajare a terenului dupã desfiinţarea construcţiilor;
  ● sistematizarea pe verticala a terenului şi modul de scurgere a apelor pluviale;
  ● plantaţiile existente şi care se menţin dupã desfiinţare.
  Pe plansa se vor indica în mod distinct elementele existente, cele care se desfiinţeazã şi cele propuse - plan de situaţie, construcţii noi sau umpluturi de pãmânt, plantaţii etc., dupã caz.
  3. Planul privind construcţiile subterane
  Va cuprinde amplasarea acestora, în special a reţelelor de utilitãţi urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind pozitionarea cãminelor - radier şi capac -, şi va fi redactat la scara 1:500.
  În cazul lipsei unor reţele publice de echipare tehnico-edilitara se vor indica instalaţiile proprii, în special cele pentru alimentare cu apa şi canalizare.
  4. Releveul construcţiilor care urmeazã sa fie desfiinţate
  Planşele se vor redacta la o scara convenabila - 1:100 sau 1:50 - care sa permitã evidentierea spaţiilor şi a funcţiunilor existente, cu indicarea cotelor, suprafeţelor şi a materialelor existente:
  - planurile tuturor nivelurilor şi planul acoperişului;
  - principalele secţiuni: transversala, longitudinala, alte secţiuni caracteristice, dupã caz;
  - toate fatadele.
  În situaţia în care desfiinţarea necesita operaţiuni tehnice complexe, se va prezenta şi proiectul de organizare a lucrãrilor.
  Fiecare plansa prezentatã în cadrul secţiunii II "Piese desenate" va avea în partea dreapta jos un cartus care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numãrul de înmatriculare sau numãrul autorizaţiei, dupã caz, titlul proiectului şi al plansei, numãrul proiectului şi al plansei, data elaborãrii, numele, calitatea şi semnatura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
  C. Proiectul de organizare a execuţiei lucrãrilor - P.O.E.
  Proiectul de organizare a execuţiei lucrãrilor - P.O.E. - este necesar în toate cazurile în care se realizeazã o investiţie. În situaţia în care acesta nu se prezintã împreunã cu proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, se va obţine o autorizaţie de construire separatã de cea pentru investiţia propriu-zisa.
  Proiectul de organizare a execuţiei lucrãrilor trebuie sa cuprindã descrierea tuturor lucrãrilor provizorii pregãtitoare şi necesare în vederea asigurãrii tehnologiei de execuţie a investiţiei, atât pe terenul aferent investiţiei, cat şi pe spaţiile ocupate temporar în afarã acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public, dupã cum urmeazã:
  I. Piese scrise
  1. Lista şi semnãturile proiectanţilor
  Se completeazã cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru care rãspund.
  2. Memoriu
  Acesta va cuprinde:
  - descrierea lucrãrilor provizorii: organizarea incintei, modul de amplasare a construcţiilor, amenajãrilor şi depozitelor de materiale;
  - asigurarea şi procurarea de materiale şi echipamente;
  - asigurarea racordarii provizorii la reţeaua de utilitãţi urbane din zona amplasamentului;
  - precizãri cu privire la accese şi împrejmuiri;
  - precizãri privind protecţia muncii.
  Elementele tehnice de avizare privind racordarea provizorie la utilitatile urbane din zona, necesare în vederea obţinerii acordului unic, se vor prezenta în cadrul fişelor tehnice întocmite în Proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii - P.A.C. sau P.A.D., dupã caz.
  II. Piese desenate
  Plan general
  a) la lucrãrile de mai mare amploare se redacteazã o plansa realizatã conform planului de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei, cuprinzând amplasamentul investiţiei şi toate amenajãrile şi construcţiile provizorii necesare realizãrii acesteia;
  b) la lucrãrile de mai mica amploare elementele de organizare a execuţiei lucrãrilor vor putea fi prezentate şi în planul de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei al proiectului pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii.
  Fiecare plansa prezentatã în cadrul secţiunii II "Piese desenate" va avea în partea dreapta jos un cartus, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numãrul de înmatriculare sau numãrul autorizaţiei, dupã caz, titlul proiectului şi al plansei, numãrul proiectului şi al plansei, data elaborãrii, numele, calitatea şi semnatura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.

    ANEXA 2

                           DEFINIREA
         unor termeni de specialitate utilizaţi în cuprinsul legii

  ● Acord unic
  Documentul cu valoare de aviz conform, necesar pentru elaborarea şi emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare, întocmit în baza concluziilor şi propunerilor rezultate ca urmare a examinãrii şi aprobãrii documentaţiilor tehnice depuse în vederea autorizãrii, insumand condiţiile şi recomandãrile formulate prin:
  a) avizele şi acordurile pentru utilitãţi urbane privind racordarea obiectivului şi a organizãrii execuţiei lucrãrilor la reţelele de utilitãţi urbane (apa/canal, electricitate, gaze, termoficare, telecomunicaţii, salubritate, transport urban);
  b) avizele şi acordurile specifice privind prevenirea şi stingerea incendiilor, apãrarea civilã, protecţia mediului şi a sãnãtãţii populaţiei.
  Acordul unic se elaboreazã de structurile de specialitate constituite sub autoritatea administraţiei publice locale, în condiţiile prevederilor art. 5 alin. (1).
  ● Autorizaţia de construire/desfiinţare
  Actul de autoritate al administraţiei publice locale - consilii judeţene şi consilii locale municipale, orãşeneşti şi comunale -, pe baza cãruia se pot realiza lucrãri de construcţii.
  Procedura de emitere a autorizaţiei de construire/desfiinţare este reglementatã prin prezenta lege şi prin normele metodologice elaborate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
  ● Anexe gospodãreşti
  Construcţiile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite sa adaposteasca activitãţi specifice, complementare funcţiunii de locuire, care, prin amplasarea în vecinãtatea locuinţei, alcãtuiesc împreunã cu aceasta o unitate funcţionalã distinctã.
  În categoria anexelor gospodãreşti, de regula în mediul rural, sunt cuprinse: bucatarii de vara, grajduri pentru animale mari, patule, magazii, depozite şi altele asemenea. În mod similar, sunt asimilabile notiunii de anexe gospodãreşti şi garajele, serele, piscinele şi altele asemenea.
  ● Anexe gospodãreşti ale exploataţiilor agricole
  Construcţiile situate în zone izolate în extravilan şi indepartate de localitatea de resedinta a lucrãtorilor agricoli, menite sa adaposteasca maşini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale, precum şi spaţii pentru cazare temporarã pe timpul campaniilor agricole.
  ● Avizare/aprobare
  Avizare - procedura de analiza şi de exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, a administraţiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor functionale, a indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism sau prin proiectul pentru autorizarea execuţiei lucrãrilor de construcţii - extras din proiectul tehnic (P.Th.) pe baza cãruia se vor executa lucrãrile.
  Avizarea se concretizeazã printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) care are caracter tehnic de obligativitate.
  Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autoritãţii competente de însuşire a propunerilor din documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile, prealabil emise. Prin actul de aprobare se conferã documentaţiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizãrii programelor de dezvoltare teritorialã şi urbanistica, precum şi al autorizãrii lucrãrilor de execuţie a obiectivelor de investiţii.
  ● Clãdiri de importanta redusã
  Construcţii cu funcţii obişnuite, cu un grad de risc scãzut, care afecteazã un numãr redus de oameni:
  a) clãdiri de locuit cu S+P+1E, cu maximum 6 apartamente, inclusiv anexele gospodãreşti ale acestora;
  b) clãdiri pentru învãţãmânt cu cel mult 4 unitãţi functionale;
  c) dispensare comunale fãrã stationar;
  d) sedii administrative în mediul rural: primãrii, posturi de poliţie, cooperative de credit rural, biblioteci, oficii poştale şi altele asemenea;
  e) clãdiri pentru comerţ şi alimentaţie publica, cu o suprafata de pana la 200 mp şi cu deschideri pana la 6 m;
  f) hale şi ateliere pentru activitãţi meşteşugãreşti care nu genereazã vibratii, cu o suprafata de pana la 200 mp şi deschideri pana la 6 m;
  g) dependinţe şi anexe gospodãreşti: garaje, bucatarii de vara, grajduri, suri şi altele asemenea;
  h) construcţii cu caracter provizoriu.
  ● Construcţii cu caracter provizoriu
  Construcţiile autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul funcţiunii adapostite ori datoritã cerinţelor urbanistice impuse de autoritatea publica, au o durata de existenta limitatã, precizatã şi prin autorizaţia de construire.
  De regula, construcţiile cu caracter provizoriu se realizeazã din materiale şi alcatuiri care permit demontarea rapida în vederea aducerii terenului la starea iniţialã (confecţii metalice, piese de cherestea, materiale plastice ori altele asemenea) şi sunt de dimensiuni reduse. Din categoria construcţiilor cu caracter provizoriu fac parte: chioscuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe cãile şi în spaţiile publice, corpuri şi panouri de afisaj, firme şi reclame, copertine, pergole ori altele asemenea. În sensul prezentei legi realizarea construcţiilor provizorii se autorizeaza în aceleaşi condiţii în care se autorizeaza construcţiile definitive.
  ● Construcţii speciale
  Construcţiile cu caracter militar care se autorizeaza în condiţiile prevãzute la art. 43.
  ● Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism
  Ansamblurile de documente scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu definit, prin care se analizeazã situaţia existenta şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi mãsurile de dezvoltare pe o perioada determinata.
  Structura documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism cuprinde:
  a) planurile de amenajare a teritoriului;
  b) planurile urbanistice;
  c) regulamentele locale de urbanism.
  Definirea şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se fac prin legea amenajãrii teritoriului şi urbanismului.
  ● Drept de execuţie a lucrãrilor de construcţii
  Dreptul real sau, dupã caz, dreptul de creanta privind imobilul, care conferã titularului dreptul de a obţine, potrivit legii, din partea autoritãţii competente, autorizaţia de construire sau de desfiinţare. Dovada dreptului asupra imobilului se face prin actul, denumit titlu, prin care se atesta dreptul de proprietate (precum contractul de vânzare-cumpãrare, de schimb, de donaţie, certificatul de moştenitor, actul administrativ de restituire, hotãrâre judecãtoreascã) sau printr-un contract de concesiune, contract de cesiune, contract de comodat. Emiterea autorizaţiei de construire în baza unui contract de închiriere se poate face numai pentru construcţii cu caracter provizoriu şi cu acordul expres al proprietarului de drept.
  ● Firma
  Elementul constructiv aplicabil pe clãdire sau independent, pe care se inscriptioneaza date de identificare a unei instituţii publice, societãţi comerciale, fundaţii, denumirea comercialã, obiectul de activitate sau orice alt text specific, sub care o persoana fizica sau juridicã îşi exercita activitatea într-o clãdire sau într-o incinta.
  ● Instalaţii aferente construcţiilor
  Totalitatea conductelor şi echipamentelor care asigura utilitatile necesare functionarii construcţiilor, situate în interiorul limitei de proprietate, de la bransament/racord (inclusiv) la utilizatori, indiferent dacã acestea sunt sau nu încorporate în construcţie. Instalaţiile aferente construcţiilor se autorizeaza împreunã cu acestea sau, dupã caz, separat.
  ● Intravilanul localitãţii
  Teritoriul care constituie o localitate se determina prin Planul urbanistic general (PUG) şi cuprinde ansamblul terenurilor de orice fel, cu/fãrã construcţii, organizate şi delimitate ca trupuri independente, plantate, aflate permanent sub ape, aflate în circuitul agricol sau având o alta destinaţie, înãuntrul cãruia este permisã realizarea de construcţii, în condiţiile legii.
  Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea în extravilan numai pe baza de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal aprobate, integrandu-se ulterior în Planul urbanistic general (PUG) al localitãţii.
  ● Extravilanul localitãţii
  Teritoriul cuprins între limita intravilanului şi limita administrativ-teritorialã a unitãţii de baza (municipiu, oraş, comuna), înãuntrul cãruia autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii este restrictionata, în condiţiile prezentei legi.
  ● Împrejmuiri
  Construcţiile definitive sau provizorii, cu rolul de a delimita suprafeţe, arii sau parcele asupra cãrora exista forme de proprietate, executate pentru protecţie impotriva intruziunilor, realizate din diferite materiale - beton, caramida, piatra, lemn, metal, inclusiv sarma ghimpata întinsã pe bulumaci -, ori prin plantii specifice.
  ● Lucrãri de construcţii
  Operaţiunile specifice prin care:
  - se realizeazã construcţii de orice fel - civile, industriale, agrozootehnice, edilitare subterane şi aeriene, cai de comunicaţii, lucrãri inginereşti, de arta etc.;
  - se desfiinţeazã astfel de construcţii prin demolare, dezmembrare, dinamitare etc.
  ● Lucrãri de modificare
  Lucrãri de intervenţii asupra elementelor constructive, structurale şi/sau nestructurale, având ca efect modificarea (totalã sau în parte) a acestora, privind:
  - modificarea planimetriei interioare sau exterioare;
  - modificarea volumetriei.
  În toate cazurile este necesarã emiterea unei autorizaţii de construire, cu respectarea prevederilor legale privind calitatea în construcţii pentru care legea prevede emiterea autorizaţiei de construire.
  ● Lucrãri specifice la cãile de comunicaţie, care nu necesita autorizaţie de construire
  Lucrãrile de întreţinere care nu necesita proiect şi deviz general, constând dintr-un complex de lucrãri care se executa în mod permanent, în vederea menţinerii construcţiilor-instalaţiilor în condiţii tehnice corespunzãtoare desfãşurãrii continue, confortabile şi în deplina siguranta a circulaţiei, la nivelul traficului maxim.
  ● Mobilier urban
  Elementele functionale şi/sau decorative amplasate în spaţiile publice care, prin alcãtuire, aspect, amplasare, conferã personalitate aparte zonei sau localitãţii. Prin natura lor piesele de mobilier urban sunt asimilate construcţiilor dacã amplasarea lor se face prin legare constructivã la sol (fundaţii platforme de beton, racorduri la utilitãţi urbane, cu excepţia energiei electrice), necesitand emiterea autorizaţiei de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardiniere, lampadare, bãnci, bazine, pavaje decorative, pergole, cabine telefonice şi altele asemenea.
  ● Parcelare
  Operaţiunea de proiectare urbanistica prin care se determina divizarea uneia sau mai multor proprietãţi funciare distincte, destinate construirii, în scopul atribuirii, concesionarii sau vânzãrii loturilor rezultate.
  ● Proiect tehnic (P.Th.)
  Documentaţia - piese scrise şi desenate -, care cuprinde soluţiile tehnice şi economice de realizare a obiectivului de investiţii şi pe baza cãreia se executa lucrãrile autorizate.
  ● Proiect pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii
  Proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, necesar emiterii autorizaţiei de construire, este extras din proiectul tehnic (P.Th.) şi se elaboreazã în condiţiile prevederilor prezentei legi şi în conformitate cu conţinutul-cadru cuprins în anexa nr. 1.
  ● Recepţia lucrãrilor
  Recepţia lucrãrilor constituie o componenta a sistemului calitãţii în construcţii şi este actul prin care se certifica finalizarea lucrãrilor executate în conformitate cu prevederile proiectului tehnic şi cu detaliile de execuţie.
  Recepţia lucrãrilor de construcţii de orice categorie şi de instaltii se efectueazã atât la lucrãri noi, cat şi la intervenţii în timp asupra construcţiilor existente, conform legii. Recepţia lucrãrilor de construcţii se realizeazã în doua etape, potrivit prevederilor legale în vigoare, dupã cum urmeazã:
  - recepţia la terminarea lucrãrilor;
  - recepţia finala.
  ● Schimbare de destinaţie
  În înţelesul prevederilor art. 3, este necesarã emiterea unei autorizaţii de construire şi/sau de desfiinţare, dupã caz, numai în situaţia în care pentru realizarea schimbãrii de destinaţie a spaţiilor sunt necesare lucrãri de construcţii pentru care legea prevede emiterea autorizaţiei de construire.
  ● Zone protejate
  Teritoriile delimitate geografic, în cuprinsul cãrora se afla elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu valoare deosebita. În raport cu natura elementelor de patrimoniu, zonele protejate sunt:
  a) zone naturale protejate, instituite pentru protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural cu valoare deosebita;
  b) zone construite protejate, instituite pentru salvarea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit, cu valoare istorica, culturalã sau memorialistica deosebita.

  NOTA:
  Reproducem mai jos prevederile art. III din Legea nr. 453/2001  pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991  privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii şi unele mãsuri pentru realizarea locuinţelor, ale art. II alin. (2) şi ale art. III din Legea nr. 401/2003  pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991  privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii şi ale art. II alin. (2) din Legea nr. 199/2004  pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991  privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 50/1991 :
  - art. III din Legea nr. 453/2001 :
  "Art. III. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga: anexa la Legea nr. 50/1991 , republicatã, art. 8 alin. 5 şi pct. 8 lit. j) din anexa nr. II la Legea protecţiei mediului nr. 137/1995 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 17 februarie 2000, precum şi referirile la obligativitatea emiterii acordului de mediu pentru lucrãrile de construcţii-montaj din cuprinsul legii, din actele de aplicare a acesteia, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi.";
  - art. II alin. (2) şi art. III din Legea nr. 401/2003 :
  "(2) În termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va modifica normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, care vor include formularele, procedura de autorizare şi conţinutul documentaţiilor necesare acestei proceduri. În acelaşi termen se vor efectua operaţiunile de preluare, predare-primire a studiilor de teren şi a documentaţiilor prevãzute la art. I pct. 23 [alin. (1) al art. 29^1], prin proces-verbal încheiat între pãrţi dupã inventarierea arhivelor menţionate la art. I pct. 23 [art. 29^1 alin. (3)], fãrã a mai fi nevoie de punerea în întârziere.
  Art. III. - La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga litera c) a articolului 48 din Legea nr. 422/2001  privind protejarea monumentelor istorice.";
  - art. II alin. (2) din Legea nr. 199/2004 :
  "(2) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va modifica Normele metodolgoice de aplicare a Legii nr. 50/1991  privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.943/2001 , cu modificãrile ulterioare."

                                -----------