tag:blogger.com,1999:blog-1294758409127642842024-03-19T04:21:56.936+01:00ORIZONTURI ROMÂNEŞTIORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.comBlogger19125tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-36003282196249772592011-09-04T20:47:00.000+02:002011-09-04T20:47:30.292+02:00„AVATAR” la Roșia Montană<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="color: #31849b; font-family: "Tahoma", "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Săptămînile acestea, după o vară în care a fost timp să se ajungă și la președinte cu momeala aurului, avem o „nouă” dezbatere: exploatarea zăcămîntului din subsolul Roșiei Montane, zonă muntoasă aflată în unghiul dintre valea Abrudului și valea Arieșului – una dintre vetrele de coagulare și dăinuire a neamului. Etnologii și antropologii ne spun mereu că, la venirea romanilor cuceritori prin acești munți, majoritatea localnicilor erau blonzi sau roșcați și erau îmbrăcați exact ca pe Columna lui Traian… Astăzi știm că legiunile romane aduse în Dacia erau compuse din neamuri foarte eterogene – mulți soldați erau originari din Orientul Apropiat și din nordul Africii, și care s-au bucurat, evident, de fetele bălaie din Apuseni. Nu știm nimic despre apucăturile/ caracterul soldățoilor racolați din zonele de margine ale imperiului, dar parcă ceva nu este în regulă, atît la unii dintre locuitorii de azi din zona Roșiei, cît și la conducătorii de pe malurile Dâmboviței !</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="color: #31849b; font-family: "Tahoma", "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Am insistat asupra nuanțelor exterioare din înfățișarea autohtonilor daco-geți pentru a face legătura cu nuanțele exotice ale băștinașilor din filmul „Avatar”, pe care poate l-ați văzut ( și despre care deja nu se mai vorbește nimic, a trecut în uitarea specifică epocii noastre prea-grăbite !). Putem re-discuta iată, din nou, despre morala acestui film (altfel ușurel ca substanță), în legătură cu proiectul unor companii străine de a exploata metalele prețioase ale Munților Apuseni.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="color: #31849b; font-family: "Tahoma", "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">La o cercetare mai serioasă a „străinătății” companiilor cică specializate în exploatarea resurselor subterane, ni se dezvăluie lucruri de mare mirare: în spatele acestor firme-fantomă stau foști contrabandiști internaționali cu rădăcini românești, drept care contractele și tot eșafodajul scripturistic/publicitar sunt acte secrete !! Adică transparența, proclamată de Constituția republicii (așa cum e ea…) și de legi special adoptate de parlament, nu face doi bani găuriți pentru infractorii cu patalama – agreați, vedem bine, atît de fosta putere, care a „încheiat” contractul, cît și de actuala conducere, care mai de care mai patrioată… La o cercetare serioasă a resurselor decelate în subsolul poli-metalifer, de la Roșia Montană pînă hăt, la Brad, aflăm că aurul și argintul de-acolo sunt cele mai ieftine resurse, că de fapt marea bogăție a acestui subsol sunt <u>metalele rare și foarte scumpe</u> – wolfram, molibden, titan, vanadiu, uraniu, etc, etc. !!! Metale strategice și tezaur național, pe care nici o țară din lume nu le-ar înstrăina, nici pe 80% revenit – aflăm, cu această ocazie, că proprietarii serioși de resurse naturale epuizabile (arabii cu petrolul, de ex.) încheie contracte de exploatare numai dacă le revine lor 80% din resurse !!!</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="color: #31849b; font-family: "Tahoma", "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Din nou și din nou, vedem că aceia pe care i-am ales, din 1990 încoace, ne trădează cu orice prilej și la orice nivel – mai ales la nivel național și cu bătaie lungă – adică să ne lase total descoperiți pe cît mai multe generații !! Cu care ocazie ne dăm seama și ce ușor a ajuns românul să poată fi prostit cu televizorul – localnicii din zona auriferă au vîndut enorm de mult teren, și-au vîndut morții și bisericile, inclusiv toate dovezile materiale-istorice despre neamul lor, încrustate în pămîntul pentru care sute de mii dintre strămoșii lor și-au dat viața de tineri !!! Nu mai vreau să amintesc cum au ajuns mulți dintre cei mutați în vile-tip de la poalele munților (Alba Iulia) și cum nu-și pot plăti încălzirea iarna…</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="color: #31849b; font-family: "Tahoma", "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Ceea ce a spus președintele țării (adică al României !), cum că aurul (ce mai rămîne după ce firma exploatatoare ia aproape tot…) ne trebuie pentru a plăti salariile și pensiile de stat, este cam cum am spune că trebuie tăiate toate pădurile din Apuseni ca să ne putem încălzi, toți românii, în următoarele 5 ierni !! Cu deosebirea că o pădure se mai reface în 50 de ani, dar minereurile în veci-pururea…</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="color: #31849b; font-family: "Tahoma", "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Nimeni dintre trompetiștii, ce zbiară pe toate canalele despre cît de important este să se „dea drumul” la exploatare, nu spune un cuvînt despre faptul că un asemenea zăcămînt complex se poate aborda și prin extragere subterană, cu mașini perfecționate de săpare și tratare a minereului, care să elimine decopertarea criminală a atîtor munți și care duce la îmbolnăvirea întregului areal – prin radiațiile mortale eliberate direct și prin infectarea pînzelor freatice !! De ce nu se discută cu oamenii locului, care au vie în minte perioada de 7 ani după ce norul radioactiv de la Cernobîl a venit peste Apuseni (1986) și cînd și-au pierdut atîția colegi de viață și de muncă din cauza cancerelor galopante ??</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="color: #31849b; font-family: "Tahoma", "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Nimeni din jumătatea de vest a României și cea de est a Ungariei n-ar trebui să rămînă indiferent la această tragedie care ni se pregătește !! Mulți dintre noi știu că există într-o zonă și într-o comunitate regională niște valori care nu sunt numai ale acelei comunități și care nu se negociază de către niște conducători vremelnici, indiferent de crizele pe care tot ei le-au generat :</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt 1in; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="color: #31849b; font-family: Wingdings; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Wingdings; mso-fareast-font-family: Wingdings;"><span style="mso-list: Ignore;">Ø<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><span lang="RO" style="color: #31849b; font-family: "Tahoma", "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">patrimoniul cultural-istoric – de neînlocuit și de neprețuit în aur ! Aceia care consideră patrimoniul niște „fleacuri, ruine, biserici prăpădite” au fost probabil corigenți la cei 7 ani de-acasă, la materiile principale de la școală și mai ales la credința adevărată.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt 1in; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="color: #31849b; font-family: Wingdings; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Wingdings; mso-fareast-font-family: Wingdings;"><span style="mso-list: Ignore;">Ø<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><span lang="RO" style="color: #31849b; font-family: "Tahoma", "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">patrimoniul natural-peisager – și el unicat, imposibil de recuperat ! Cei ce proclamă refacerea „ecologică” a unor găuri de kilometri în masivele muntoase nu-și dau seama ce sume implică asta și cîte generații durează, fără a se putea vreodată reveni la echilibrul bazinelor hidrologice aruncate în aer și la armonia <u>peisajului cultural</u> – deci natura locuită de mii de ani după legile firești.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt 1in; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="color: #31849b; font-family: Wingdings; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Wingdings; mso-fareast-font-family: Wingdings;"><span style="mso-list: Ignore;">Ø<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><span lang="RO" style="color: #31849b; font-family: "Tahoma", "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">patrimoniul sanogenetic – echilibrul fragil din această zonă montană, deja cu probleme din cauza vechilor exploatări „la zi”, adică prin decopertare. <u>Carierele deschise înseamnă eliberarea directă a radiațiilor extrem de nocive (uraniu, cesiu, etc.), iar un lac imens cu ape cu cianură înseamnă aerosoli eliberați decenii de-a rîndul și apele subterane poluate definitiv !!</u></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="color: #31849b; font-family: "Tahoma", "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Și care este legătura cu Avatar ? Evident, invadatorii avizi de metale rare și, eventual, de aur, au același tip de comportament față de noi ca și aceia din film !! Ceva ce părea science-fiction și cu care n-aveam nici o legătură <i style="mso-bidi-font-style: normal;"><u>începe să se petreacă cu noi toți, aici în țară !! Doar că în film nu veți găsi nici un conducător băștinaș care să se alieze cu invadatorii !!!</u></i></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt 0.75in; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt 0.75in; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt 3.5in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="color: #31849b; font-family: "Tahoma", "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">arh. Dorin Boilă.</span></div>ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com13tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-4378574202856860712011-03-28T17:47:00.000+02:002011-03-28T17:47:01.223+02:00Dezbateri despre Unirea Basarabiei cu Ţara<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">27 martie 1918 constituie unul dintre momentele memorabile pentru istoria naţiunii române pentru că această zi nu stă doar în dreptul unirii Basarabiei – teritoriu românesc răpit Moldovei în 1812 de Imperiul rus – ci reprezintă însuşi debutul procesului de unificare a ţării noastre. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În superficialitatea noastră, izvorâtă dintr-un sentiment ultraeuropenist, avangardist, parcă mai catolic decât papa, fiecare festivitate naţională tinde să capete valoarea unei pure formalităţi inutile. Dacă este să ne luăm după cei mai penetranţi „răspânditori de opinie şi gusturi” discuţia este mai mult decât banală şi total nefolositoare. Altele sunt problemele noastre: creşterea economică, democratizarea societăţii, sistemul social, respectarea drepturilor omului şi multe, multe altele, subiectul de faţă abia dacă poate fi aşezat în coada acestei liste de „dureri naţionale”. De remarcat că am avut inspiraţia – raliindu-ne la o decizie de esenţă europeană - de a condamna holocaustul unor popoare, în timp ce nu am judecat şi condamnat niciodată în adevărata sa dimensiune genocidul la care a fost supus propriul nostru popor în timpul comunismului. Cu excepţia unei recente condamnări publice – cam singulare şi timide – a preşedintelui României în faţa parlamentului.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În viziunea celor mai mulţi concetăţeni – mari preţuitori ai unor idealuri străine, şi acelea fără a depăşi valoarea emblematicului „furculition” al lui Alecsandri – istoria noastră nu se compară cu a altor popoare, noi nu avem monumentele şi vestigiile lor, ci doar nişte „pietroaie şi cioburi” pe care nu merită să le iei în seamă. Este dureros că aceştia nu sunt în stare şi nici nu vor să înţeleagă că pe aceste materiale ne este scrisă istoria „nescrisă” ce poate fi citită doar de către specialişti, distrugerea lor având caracter ireversibil. După eminentul istoric român Dimitre Onciul: „Interesul unui popor pentru istoria sa este totodată măsura cea mai sigură pentru gradul său de cultură, pentru civilizaţia lui”.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Am făcut această introducere pentru a vă prezenta o mostră de dezbatere reluată de unii indivizi cu pretenţie de istorici, în fapt mercenari, în frunte cu comunistul Vasile Stati, a căror scriere nu tulbură doar adevărul istoric, ci aduce un grav afront şi ameninţă însăşi integritatea teritorială a României. Anemia unor luări de poziţie din partea României faţă de această agresiune istoriografică nu a făcut decât să-i încurajeze, ieşind pe piaţă tot mai multe lucrări partizane cu valoare de argument în faţa străinătăţii moderatoare. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În ultimii ani, la Chişinău au apărut pe piaţă o serie de istorii ale Moldovei cu caracter antiromânesc vădit, culminând cu – pe cât de celebrul, pe atât de stupidul - dicţionar moldovenesc-românesc. Printre multe alte contestări privind drepturile românilor în Moldova - fixată undeva până la Cluj! – veninul acestora iese cu pregnanţă atunci când se referă la momentul Unirii Basarabiei cu Ţara. </span></div><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Potrivit acestui grup, importantul act istoric nu are temei judidic întrucât proclamarea Republicii Democrate Moldoveneşti la 2 decembrie 1917 şi apoi decizia de unire cu România la 27 martie 1918 nu a fost recunoscută internaţional şi mai ales de către Rusia; prezenţa în Basarabia în ianuarie 1918 a trupelor militare româneşti chemate de Sfatul Ţării pentru a restabili ordinea, perturbată de grupurile de bolşevici înarmaţi care au părăsit linia frontului este calificată drept o invazie şi element de presiune; se contestă însăşi legitimitatea şi reprezentativitatea forului decizional, Sfatul Ţării; Basarabia nu a aparţinut niciodată României ci Moldovei etc. </span></div><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">După ideologii comunişti de ultimă oră „ Actul «unirii» din 27.11.1918 este nul şi neavenit <i style="mso-bidi-font-style: normal;">ab initio</i>. Nu avea nici o valoare istorică, nici un temei juridic chiar în momentul săvîrşirii. De altfel, ce fel de «unire» putea fi între o parte ocupantă – România regală şi una cotropită – Republica Democratică Moldovenească? În condiţiile stării de asediu?!”</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Pentru că presupune statalitatea <i style="mso-bidi-font-style: normal;">de jure</i> a teritoriului Basarabiei post 1917, un act juridic votat de Parlamentul unei ţări cu majoritate de voturi nu are cum să fie nul <i style="mso-bidi-font-style: normal;">ab initio</i>. Acest lucru este valabil şi în Constituţia actuală a Republicii Moldova, la capitolul IV, privitor la Parlament, art. 74 (1-2) unde ar fi aflat că o hotărâre a Parlamentului se validează cu majoritatea voturilor deputaţilor. Cât despre starea de asediu, aceasta era cauzată de bandele bolşevice care ameninţau suveranitatea şi ordinea internă a ţării. </span></div><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Totodată, însăşi declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, la 27 august 1991, s-a validat în Parlament cu o majoritate covârşitoare şi sub presiunea mulţimii, a lumii revoltate şi hotărâtă să-şi impună voinţa peste „aranjamentele” ce se puteau face şi de care erau capabili unii „reprezentanţi ai voinţei populare”. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Avându-se în vedere numărul impresionant de cetăţeni - care depăşeşte de trei ori cifra legală de 200.000 de oameni, admisă în R. Moldova pentru revizuirea „documentului de căpătâi” al statului, Constituţia - acest act intră în perfectă consonanţă juridică şi trebuie perceput ca atare.</b></span></div><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Prin anexarea Basarabiei de către Rusia în 1812 - fără a se organiza vreun „referendum” special în rândul populaţiei - s-a creat un precedent istoric, deja acest act de violentare a dreptului istoric al popoarelor nu mai necesita o sancţionare juridică pentru a fi reparat. Drepturile Moldovei asupra Basarabiei au fost preluate de statul pe care l-a format între timp prin unirea cu Valahia. Nu se mai poate vorbi deja, după 1859, despre Valahia şi Moldova ca state, pentru că acestea nu există, tot aşa cum nu existau la această dată cnezatele Novgorod-ului şi Kazani-ului. Exista România, după cum exista şi Rusia.</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Nu se mai poate vorbi despre interese ale Munteniei şi interese ale Moldovei, acestea s-au contopit într-unul singur, comun - al României - care a preluat în întregime toate tradiţiile de teritorialitate şi drepturile istorice a provinciilor constituante. Bucureştii nu mai sunt capitala Valahiei sau a Moldovei, ci a României, la fel Banca Naţională, conducătorul statului, parlamentul, guvernul, armata, imnul, steagul, graniţele, patriarhul etc. De aceea, chiar dacă au fost consultaţi martorii europeni, alături de obţinerea acceptului populaţiei basarabene, reprezentată de Sfatul Ţării, aceste măsuri puteau fi exceptate de autorităţile române din perspectiva principiilor de drept istoric ce au fost conturate mai sus. </span></div><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">În 1812, Imperiul rus a răpit un teritoriu fără personalitate juridică, instituţiile centrale, tradiţionale, atributele puterii de stat ale Moldovei, moştenite de secole şi capitala au rămas să funcţioneze la Iaşi, până în 1859, contopindu-se apoi cu structurile politico-administrative ale Munteniei. Nefiind în 1812 o formaţiune statală - doar un teritoriu obişnuit al Ţării Moldovei, depersonalizat, printre altele, chiar şi prin delimitarea seculară a ţinuturilor, care nu ţineau cont de linia Prutului, graniţa artificială de acum – organismele ei „reprezentative” de până la 1917, create ulterior cu concursul nemijlocit al ocupanţilor, puteau, din această perspectivă, să nu fie recunoscute ca parte contractuală, după cum nici nu s-a întâmplat dinspre puterile europene. </span></div><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Actul de „personalizare statală” a teritoriului dintre Prut şi Nistru este unul foarte târziu şi nefiresc, în 1918, din cauza gradului de reprezentativitate al „aleşilor” şi mai mult a autojustificării personale a fiecărei persoane în parte, nici într-un caz prin prisma dreptului istoric. Prin organizarea RSSM şi funcţionarea acesteia în cadrul imperiului sovietic nu se poate identifica, la propriu, o construcţie statală, ci mai mult una districtuală. Nici măcar sovieticii nu au recunoscut, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">de facto</i>, statalitatea acestui pământ, grăitoare în acest sens a fost absenţa unei importante instituţii de stat cum este <i style="mso-bidi-font-style: normal;">armata naţională</i>. Ceea ce a urmat în 1991, prin decretarea independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova, a fost din nou, din punct de vedere juridic, la limita dreptului istoric, nefiind departe – din punct de vedere strict tehnic - de modelul transnistrean, condamnat şi nerecunoscut de organismele europene.</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Recunoaşterea statalităţii spaţiului pruto-nistrean din partea României şi a celorlalte state ale lumii, s-a datorat forţei împrejurărilor foarte sensibile. Actul a survenit în momente în care, în lipsa unei „autorizări” internaţionale s-ar fi admis indirect şi intervenţia Moscovei. Totodată, problema Basarabiei - teritoriu românesc, nu stat cu tradiţie - a fost abordată de observatorii internaţionali, „la calup”, laolaltă cu celelalte identităţi statale înghiţite de tăvălugul sovietic şi aşezate la rangul de „republici unionale surori”. De aceea s-a apreciat, în mod eronat desigur, după statutul din cadrul imperiului defunct, identic cu ale celorlalte dar, în realitate, artificial. În prezent, desigur, recunoaşterea internaţională a suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova schimbă mult datele problemei şi a sancţionării, din punct de vedere istoric, în favoarea dreptului statalităţii acestui teritoriu. S-a creat o bază juridică legală care schimbă completamente modul de abordare şi percepţie istorico-juridică începând cu 27 august 1991. </span></div><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Statutul politico-juridic al interfluviul pruto-nistrean, până în anul 1991, este asemănător cu acela al Cadrilaterului, vestului Banatului, Bucovinei, judeţelor de sud ale Basarabiei, a Transnistriei, a Pocuţiei, a zonei Renane, a coastei Dalmaţiei, a Corsicii, a regiunii din estul Finlandei, ocupată de ruşi etc. şi diferit de cel pe care l-a avut Transilvania, Moldova de vest, Ţara Românească – atributele puterii lor contopindu-se într-unul comun: republicile italiene Genova, Veneţia, Florenţa, regatul celor Două Sicilii, Ragusa etc., care, de asemenea, au transferat, prin unire, toate atributele puterii de stat ale lor noului organism politic, Italia; la fel s-a întâmplat cu statele germane, spaniole, ruseşti etc.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Toate „adunările” din Basarabia, din 1918, indiferent de orientarea lor politică, nu aveau tradiţia şi nici rădăcinile istorice care să le permită să delibereze asupra sorţii acestui pământ. Asemenea cădere revenea, în mod exclusiv, statului român care a preluat atributele puterii juridice, de stat, ale Moldovei, ţară constituantă, nu ocupată. Toate demersurile de recuperare ale acestui teritoriu puteau fi întreprinse de partea română fără a consulta „statul” Basarabia, care nu se putea constitui, legal şi istoriceşte, într-o „parte”; la celălalt capăt se afla Imperiul ţarist. </span></div><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Din aceleaşi considerente „nici militarii (canadieni, francezi, români, ruşi), nici diplomaţii, disputând soarta teritoriului dintre Prut şi Nistru, nici unul nu a amintit măcar că este vorba de Republica Democratică Moldovenească”, chiar dacă şi-a proclamat independenţa la 24.01.1918. Pentru că era vorba despre soarta unui <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">teritoriu</i></b>, răpit de ruşi, nu despre o <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">ţară</i></b>. Diferenţa conceptuală dintre cei doi termeni, din punct de vedere juridic şi istoric, este foarte mare.</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Totodată, observaţia că „Rusia Sovietică, din 1922-URSS, Statele Unite ale Americii niciodată, nicicînd n-au recunoscut ocuparea de către România regală a Republicii Democratice Moldoveneşti, proclamate la 2.12.1917, Independente (din 24.01.1918)” nu are temei juridic. Unde au fost Statele Unite ale Americii şi chiar toate puterile europene în momentul răpirii din 1812 ca să se exprime acum? Ţara Moldovei a recunoscut vreodată legalitatea răpirii Basarabiei de către Rusia pentru a aştepta o validare specială rusească şi internaţională a Marii Uniri din 1918? Totuşi, pentru a confirma drepturile sale asupra acestui teritoriu, România a recurs şi la acest demers, trecându-se peste anumite principii de reciprocitate istorică.</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Este inutil deja a mai face trimitere la prezenţa forţelor armate româneşti pe teritoriul Basarabiei înainte şi în timpul actului din 27 martie, dacă poate fi sau nu vorba despre ocupaţie militară. Această discuţie este pur şi simplu <i style="mso-bidi-font-style: normal;">inutilă</i>. În poziţia de ocupantă sau de eliberatoare, în acele momente, România şi-a impus autoritatea într-un teritoriu asupra căruia avea toate drepturile.</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Cele de mai sus, reprezintă aşa cum am precizat un fragment dintr-o aprigă confruntare istriografică, în plină desfăşurare, în urma căreia, asemenea unei lupte armate, românii – indiferent dacă au sau nu dreptate – pot avea pierderi imense dacă îşi vor ignora rosturile. </span></div><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Care sunt riscurile la care sunt expuse interesele naţiunii române prin desconsiderarea propriei istorii?</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Acestea pot duce până la noi amputări teritoriale în virtutea unei argumentări istorice ostile generatoare a unui curent de opinie, a se vedea cazul recent Kossovo (regiune în care respiră istoria Serbiei) care sfidează orice concept de drept istoric în favoarea etnicului. Or, teza moldovenistă are drept scop declarat tocmai dezintegrarea teritorială a României şi reunirea Moldovei istorice – de la Nistru la Carpaţi – într-un stat independent, de dorit un satelit al Moscovei.</span></div><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">Din acest punct de vedere, un gest patriotic ar fi să ne aşezăm întru apărarea dreptului nostru istoric iar în puterea oricăruia dintre noi stă apărarea valorilor noastre culturale materiale şi imateriale, cele care vor da greutate argumentului în eventualele momente de cumpănă. Distrugerea lor sau asistarea indiferentă la pierderea iremediabilă a valorilor noastre culturale constituie un act de suicid naţional.</span><br />
<br />
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><em>de Vitalie Josanu</em></span>ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com7tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-74995729970737906152011-02-05T19:14:00.001+01:002011-02-05T19:22:40.236+01:00Emanciparea economică în raport cu primenirea culturii populare.<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 7;"> </span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 7;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><span lang="RO" style="font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><em>de Vitalie Josanu,</em></span><span lang="RO" style="font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt 3.75in; text-align: justify;"><br />
</div><br />
<div class="MsoNormal" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Omenirea este datoare istoriei cu încă două monumente pentru tot atâtea sfinte: Sfintei Foame şi Sfintei Lene. Evoluţia societăţii umane – cu toate ingredientele pe care le are – a fost marcată, în esenţa ei, de cele două fenomene primordiale şi esenţiale. Să le conturez, pe rând: </span></div><div class="MsoNormal" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_Yi1BP7uZXAYSj_naO7frQEJoBeiOT6FiDSGdqeFSz17L4Gd-Mcj8L1_U4hsM3aa4MvLoG7pVgjw4V3wKb4sB5Bwh5c_05jzTt4xoC7ic6p2EULmjlCo0vTBZfvdylp0UBqsXiZ8BNjw/s1600/joc+in+doi.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: left; cssfloat: right; float: right; height: 213px; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em; width: 318px;"><img border="0" h5="true" height="212" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_Yi1BP7uZXAYSj_naO7frQEJoBeiOT6FiDSGdqeFSz17L4Gd-Mcj8L1_U4hsM3aa4MvLoG7pVgjw4V3wKb4sB5Bwh5c_05jzTt4xoC7ic6p2EULmjlCo0vTBZfvdylp0UBqsXiZ8BNjw/s320/joc+in+doi.jpg" width="320" /></a></div><div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Coborâm în timp, în preajma primilor umanoizi, un grup de sălbatici pentru care preocuparea principală era căutarea hranei. Foamea i-a obligat să caute de mâncare. Asemenea preocupare este ceea ce numim noi, cei de acum şi de mai înaintea noastră, MUNCĂ. Foamea i-a obligat şi îi mai obligă pe oameni să lucreze. Culesul şi vânatul au constituit ocupaţiile zilnice, care presupuneau, mai ales cea din urmă activitate, ASOCIEREA, traiul în comunitate. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Foamea i-a făcut să gândească la prima organizare a muncii, l-a transformat pe om în producător. Aici a păşit pragul ce îl despărţea de lumea fiarelor. Agricultura, păstoritul – astăzi activităţi banale dar care au constituit, prin practicarea lor în acele vremuri de început ale omenirii, un salt care ar echivala cu acela al zborului în cosmos de mai târziu... . Munca şi nevoia permanentă de confort l-au pus pe om în faţa unor noi probleme, din ce în ce mai diversificate, care l-au obligat să caute noi soluţii, adică să gândească.</span></div></div><div class="MsoNormal" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Pe de altă parte, există şi opusul oricărei activităţi fizice, Lenea. Fiecare membru al comunităţilor umane din toate timpurile o cunoştea şi nu puţini se lasă prinşi în mrejele ei. Nevoia de hrană, destul de presantă, îl punea pe leneş în faţa unei dileme esenţiale: cum să depună un efort mai mic dar să producă mai mult decât semenul său. Aşa apar <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">inventatorii</i></b>. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Cam în acest mod – mult prea schematizat aici - s-ar putea percepe evoluţia tehnică, de la apariţia harponului şi propulsorului, a arcului şi săgeţii, a roţii, până la cele mai sofisticate aparate ale vremurilor în care trăim. Aceştia au imprimat evoluţiei societăţii umane o linie evolutivă ascendentă în ciuda tuturor sincopelor sesizate. Revoluţia tehnică din toate timpurile, a fost posibilă graţie spiritului inventiv al omului.</span></div><div class="MsoNormal" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Fiecare perioadă istorică, orice comunitate umană, în definitiv, orice individ tinde spre superlativele sale, căutând şi însuşindu-şi cele mai facile mijloace, oricât de novatoare ar fi ele şi chiar dacă<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>trebuie să părăsească uneori, pentru totdeauna, practici mai vechi, perpetuate de strămoşii săi. Multe dintre acestea sunt manifestări străvechi care îşi diluează semnificaţiile iniţiale odată cu emergenţa modernităţii şi devin deja „elemente culturale de prisos”. Odată cu acestea este sortit dispariţiei şi o bună parte din inventarul material al fiecărei moşteniri răpuse de maşina timpului. Astfel, filoane adânc înrădăcinate ale tradiţiilor comunităţilor umane, moştenirile „din bătrâni”, reprezintă – în prezent - doar un cumul cantitativ nesemnificativ al unor tradiţii perene, care au reuşit să reziste sau, cele mai multe dintre ele, să se adapteze noilor prefaceri. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Primenirea substanţei culturale se face şi astăzi, uneori fără să ne dăm seama; îi implică chiar şi pe cei care sunt animaţi de un anume spirit de conservare sau simpli admiratori ai artei populare. Descoperirea şi utilizarea pe scară largă a plasticului şi inoxului – de exemplu – au fost în măsură să distrugă o întreagă civilizaţie a lemnului şi ceramicii, înlocuind acest material din gospodărie, începând de la jucăriile copiilor şi terminând cu tâmplăria. </span></div><div class="MsoNormal" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJOwgq1Cj3s4RlKWE2AEe0-227OJFju8-7x4CU2sd6f6K61gvbKrW51c7ZCVP9TuQORBxmqLXCYEO9Qzb2l0fqgbI2ryCXv56LSg17oq7NPWDeagt3ZwzVciNLb6YShPPJ18guqodHX7c/s1600/pe+prispa+casei.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; cssfloat: right; float: right; height: 211px; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em; width: 323px;"><img border="0" h5="true" height="211" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJOwgq1Cj3s4RlKWE2AEe0-227OJFju8-7x4CU2sd6f6K61gvbKrW51c7ZCVP9TuQORBxmqLXCYEO9Qzb2l0fqgbI2ryCXv56LSg17oq7NPWDeagt3ZwzVciNLb6YShPPJ18guqodHX7c/s320/pe+prispa+casei.jpg" width="320" /></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Dezvoltarea mass-mediei şi răspândirea difuzorilor săi la sate au suprimat vechile metode de transmitere a moştenirilor culturale, „din gură în gură”, cum se spune în mediul românesc. Din difuzor de folclor, omul modern tinde să devină un consumator de informaţie, care – cu toate rezervele calitative – conturează ceea ce numim cultură. Totodată <i style="mso-bidi-font-style: normal;">mass-media</i>, ca factor de răspândire culturală, duce la uniformizare substituind cele mai multe urme ale tezaurului microregional. Mijloacele informaţionale moderne impun ceea ce numim astăzi „moda” şi sunt în măsură să dicteze gustul pe o suprafaţă ce corespunde spaţiului de acoperire pe care îl au. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">De remarcat, în acest sens, faptul că în aşezările mai izolate, unde curentul electric - însoţit de întreaga aparatură de consum, dependentă de această sursă de energie, aici şi televizorul, radioul, etc. - a pătruns relativ târziu, s-a păstrat un bagaj cultural mult mai bogat faţă de vecinătatea ceva mai emancipată, din punct de vedere economic. Din asemenea regiuni „defavorizate” antropologii inspiraţi şi-au cules şi mai adună încă cele mai multe materiale ştiinţifice. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">De altfel, cele mai fertile terenuri pentru specialişti nu sunt localităţile modernizate, ci mai ales acelea retrase de căile de comunicaţie, de urbe, cele din regiuni istorice cu stabilitate demografică cum sunt – la români – cele montane, piemontane, de pădure. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Pe de altă parte, regiunile intrate mai târziu în sistemul de locuire medieval, cum sunt stepele estice, Bugeac şi Cubolta (R. Moldova), de exemplu, cu populaţie rară până în veacurile XVI-XVII, din cauza devastărilor tătăreşti<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[1]</span></span></span></span></a>, prezintă alte fenomene interesante. Aceste regiuni au cunoscut anumite întreruperi de locuire, fiind populate ceva mai intens de etnici români, colonizaţi atât din interiorul Ţării Moldovei, cât şi de comunităţi umane din statele medievale româneşti învecinate: Ţara Românească şi – mai ales<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>- Transilvania<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[2]</span></span></span></span></a>. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Din această cauză, se remarcă aici un anumit amalgam de tradiţii specifice de la sat la sat şi chiar în interiorul aşezării, cu trimitere la alte spaţii etnografice personalizate, ceva mai accentuat decât în restul Moldovei istorice, despre care încă Dimitrie Cantemir scria că „altminteri, obiceiurile sînt tot atît de deosebite, cât este de deosebit aerul de la un ţinut la altul al ţării”<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn3" name="_ftnref3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[3]</span></span></span></span></a>. În regiunea Cuboltei, graţie fenomenului sesizat mai sus, s-a produs o sinteză a unui cumul de obiceiuri şi practici din spaţii româneşti mai îndepărtate, ca şi a unor fire alogene de import. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">O cercetare etnografică specială a regiunii Cuboltei este în măsură să răsplătească cercetătorul interesat, dezvăluindu-şi o serie întreagă de conexiuni strânse, de ordin cultural, cu multiple valenţe istorice complementare informaţiilor cunoscute în prezent.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Perturbări cu urmări semnificative asupra satului românesc poate produce chiar integrarea în Uniunea Europeană, care ne obligă – într-un fel sau altul - să ne debarasăm de anumite practici tradiţionale, calificate a fi „prea crude”, „neigienice”, „neconforme” etc., adânc ancorate în trecutul nostru. În gospodăriile particulare nu se va mai admite – de exemplu - tăierea porcului, impunându-se în acest scop abatoarele. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Vor dispărea, totodată, şi elemente caracteristice ale sărbătorii Ignatului (când se taie porcii), nu se va mai împărţi „pomana porcului” iar copiii nu vor mai putea călări godacul pârlit şi învelit pentru a se răcori. Nu este exclus să dispară – asemenea coacerii pâinii în gospodăriile rurale - o întreagă industrie casnică legată de acest eveniment, când toţi membrii se pregătesc de sărbătorirea Crăciunului. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Sunt sortite dispariţiei – în lipsa unei intervenţii politice speciale – prepararea tradiţională a lactatelor la stână, tehnici de uscare a fructelor, fabricarea de ţuică, palincă, rachiu în cadrul gospodăriilor săteşti, odată cu transformarea stânilor în ferme modernizate, prin introducerea unor norme comunitare prohibitive şi prin introducerea „mărcii înregistrate”.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Un alt element prezent aici şi ameninţat cu dispariţia – dacă nu cumva acel spirit de conservare, încă viu, al comunităţilor rurale va încerca şi va reuşi o adaptabilitate a practicilor tradiţionale la noile vremuri alimentând, în continuare, vigoarea specificului local – ţine de sărbătorirea Duminicii Mari, a Pogorârii Sfântului Duh, când se sfinţesc toate ierburile. Pe podeaua bisericilor şi caselor se aşterne iarbă sau flori şi frunze de nuc. Gospodarii schimbă între ei pomeni „de sufletul morţilor”, constând din obiecte de vestimentaţie sau de uz casnic, alături de câteva plăcinte cu o lumânare aprinsă<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn4" name="_ftnref4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[4]</span></span></span></span></a>. Pare să ne părăsească primul aspect al sărbătorii, în ultimul timp unii gospodari preferând să aşeze în vaze câteva fire de flori şi frunze de nuc, pentru a nu se păta covoarele. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Dacă o parte din bagajul cultural tradiţional rămâne în trecut, locul rămas se înnoieşte – printre altele – cu o serie întreagă de importuri care, deocamdată, fac o notă discordantă stridenta în peisajul românesc. Dintre acestea, din ce în ce mai frecvent încep să apară în calendarele şcolare Haloween-ul, o sărbătoare de import care deocamdată s-a suprapus aici mai ales prin coloritul şi ineditul costumaţiei şi mai puţin sau chiar deloc prin semnificaţiile şi rosturile sale. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Simbolul tradiţional, cu multă încărcătură creştină, al Mielului din cadrul sărbătorilor Pascale, este deja înlocuit de iepuraşul catolic, care preia cu această ocazie atribuţiile lui Moş Crăciun. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În februarie îşi mai face simţită prezenţa, deja cu multă autoritate, sărbătoarea îndrăgostiţilor, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Valentine's day</i>, care „obligă” majoritatea colectivelor şcolare şi ale căminelor culturale să vină cu un program adecvat. În ultimul timp însă, unii specialişti au atras atenţia asupra faptului că la români există deja o zi a îndrăgostiţilor, la 26 februarie, Dragobetele (specifică Olteniei, sud-vestul României), ceea ce a condus la un alt fenomen curios: o parte a populaţiei este fidelă tradiţiei importate, alta a Dragobetelui în timp ce ultima, mai conciliantă, le marchează pe amândouă! </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Caracteristicul Mărţişor, purtat în piept odinioară de toată suflarea românească în luna martie, o posibilă „marfă culturală de export” sau element cultural-identitar – aşa cum pentru ruşi este celebră, printre altele, Matrioşka - pierde teren din ce în ce mai mult. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În regiunea Basarabiei ( = R. Moldova), ca urmare a existenţei un timp relativ îndelungat în componenţa Uniunii Sovietice şi-au făcut simţită prezenţa unele obiceiuri importate dar care au prins deja rădăcini destul de viguroase. Dintre acestea, merită făcută o scurtă trimitere la importul din lumea rusească: în cadrul ceremonialului nunţii, se solicită mirilor să se sărute, strigându-se „amar!” (rom.) = „gor'ko!” (rus.). De asemenea, se reţine aici frecvenţa toasturilor caracteristice mediului caucazian<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn5" name="_ftnref5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[5]</span></span></span></span></a>, în cadrul diverselor reuniuni festive.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Exemple de acest fel ar mai putea continua, toate însă vor naşte o singură întrebare: putem stopa acest proces din ce în ce mai alert în prezent?</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Desigur că nu. Cultura populară este un organism viu, care suferă schimbări permanente în colectivitate şi nu depinde, decât foarte puţin, de forţa individuală. Elementele tradiţionale depăşite de beneficiile modernităţii, care vin să le înlocuiască, nu pot subzista doar prin argumentul perpetuării lor strămoşeşti, chiar dacă şcoala – ca principal element de educaţie -, alături de televiziune – element mai mult teoretic – ar depune eforturi supraomeneşti în acest sens. Ceea ce devine de prisos ocupă, în cele mai fericite cazuri, un loc undeva prin podul bunicii sau, frecvent din păcate, doar în vagile amintiri ale acesteia.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">O punte de salvare, remarcabilă pentru valorile materiale ale artei populare, este industria artizanatului şi pare a fi un refugiu fericit, în cazul în care aceasta nu intervine cu propriile ajustări, dând naştere la ceea ce numim astăzi <i style="mso-bidi-font-style: normal;">kitsch</i>. În acest context, se poate deja vorbi despre producţia de artizanat autentic şi aceea de <i style="mso-bidi-font-style: normal;">kitsch</i>. Produsele de artizanat sunt un produs foarte preţuit pe piaţă, devin printre altele un produs asociat industriei turismului în orice ţară. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Pentru a se preveni impietarea specificului local, mulţi meşteri populari autentici sunt şi etnografi autodidacţi, colaborarea acestora cu instituţiile muzeale de profil intrând deja în limitele firescului. Târgurile meşterilor populari organizate de muzeele de etnografie sau de organizaţii meşteşugăreşti, sunt de un colorit aparte, fiecare expozant reprezentându-şi regiunea din care provine prin produsele sale iar publicul, în afară de posibilitatea de a procura ceea ce este perceput ca un „produs exotic”, beneficiază de momente educative şi estetice deosebite.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">De asemenea, un interes aparte îl reprezintă pensiunile turistice care îl introduc pe turist în mediul gospodăriei agricole tradiţionale. Aceste mici oaze devin, în perspectivă, păstrătoarele ideale ale ocupaţiilor şi metodelor de micro-producţie tradiţionale. De observat, în regiunile montane, o anumită predilecţie a turiştilor străini spre pensiunile agro-turistice, acestea devenind un concurent foarte serios instituţiilor hoteliere. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Se poate observa şi în România, un obicei de decorare a curţilor cu piese autentice ale gospodăriei rurale, revalorificate acum graţie unei influenţe Occidentale. Nu mai este o curiozitate să vezi, în curţile satelor, căruţe de lemn împodobite cu ghivece de flori, porţi de lemn sculptate cu motive geometrice şi vegetale tradiţionale, chiupuri ceramice, ornamente cu porumb, usturoi, trofee de vânătoare, blănuri etc. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Este adevărat că în mare parte, prin modalitatea de expunere, nu se respectă normele de conservare aferente, o serie întreagă de materiale fiind ameninţate cu degradarea, pe de altă parte însă, trebuie remarcată o anumită reorientare a gustului estetic al românilor, „lada bunicii” fiind din ce în ce mai mult în centrul atenţiei. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Orice lucru vechi începe să fie apreciat, personalul muzeului, pus în faţa unei piese – chiar destul de frecvent întâlnită – este nevoit adesea să negocieze un preţ de achiziţie. Actele de donaţie de piese de patrimoniu la muzeu, sunt din ce în ce mai puţine. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În ceea ce priveşte formele moderne de supravieţuire ale artei populare, creionate foarte sumar în intervenţia de faţă, trebuie împărtăşită părerea că, acestea mai au nevoie de încurajare şi de consultanţa personalului specializat. Cu această ocazie, multe elemente, astăzi pe cale de dispariţie, pot reînvia şi aduce un profit spiritual şi economic remarcabil. O implicare instituţională notabilă a fost cea a Muzeului Civilizaţiei şi Tehnicii Populare Tradiţionale din Dumbrava Sibiului<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn6" name="_ftnref6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[6]</span></span></span></span></a>, România, care a valorificat mai multe instalaţii tehnice pe cale de dispariţie<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn7" name="_ftnref7" style="mso-footnote-id: ftn7;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[7]</span></span></span></span></a>, de exemplu. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În judeţul Neamţ mai există câteva instalaţii de apă: mori, pive pentru bătut ţesăturile de lână şi gatere care – dacă nu vor putea fi valorificate muzeistic – ar putea fi salvate de o eventuală iniţiativă privată. Beneficiind de potenţialul turistic deosebit al zonei, crearea unui parc special în care vizitatorii să poată vedea aceste instalaţii în funcţiune pare a fi soluţia cea mai fericită. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Festivităţile publice, gen zilele localităţii sau cele prilejuite cu diverse ocazii capătă un farmec aparte atunci când programele sunt inspirate din bagajul spiritual local, reanimându-se cutume, practici, ritualuri şi un tezaur folcloric reprezentativ. Personalul de specialitate trebuie să se regăsească în formula organizatorică, cel puţin cu rol consultativ, evitând riscul de bagatelizare spre care poate duce excesul de zel al unor organizatori neavizaţi, suprasolicitându-se – mai ales – încărcătura simbolistică<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn8" name="_ftnref8" style="mso-footnote-id: ftn8;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[8]</span></span></span></span></a> sau forţându-se prin atipii stridente. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Concluzia cea mai potrivită a constatărilor propuse reflecţiei aici nu poate fi decât una singură, şi anume: în contextul evoluţiei cultural-economice, eforturile de păstrare a tradiţiei populare trebuie să se concentreze asupra formelor autentice, fără a admite alterarea lor.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: center;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: center;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: center;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">L’émancipation économique en rapport avec la régénération de la culture populaire. Observations préliminaires.</span></i></b></div><div align="center" class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 8;"> </span></span><span lang="RO" style="font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;">Par Vitalie Josanu,<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"> </i></b></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 6;"> </span><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>L’humanité doit encore deux monuments à l’histoire: un pour la Sainte Faim et l’autre pour la Sainte Paresse. L’évolution de la société – y compris tous ses ingrédients – a été marquée, en essence, par ces phénomènes essentiels et primordiaux. Esquissons-les, séparément:</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Au temps passé, les premiers humanoïdes formaient un groupement de sauvages qui avaient comme but principal la recherche de la nourriture. La faim les y obligait. C’était une préoccupation qu’on nomme, au présent, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">du travail</i>. La faim a forcé les gens à travailler et il le fait encore. La cueillette et la chasse étaient les occupations quotidiennes, qui supposaient (la dernière surtout), <i style="mso-bidi-font-style: normal;">une association</i>, une vie en communauté. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Pour vaincre la faim, les gens ont créé la première organisation du travail et ont devenu des producteurs. C’est ainsi que la race humaine s’est séparée pour toujours du monde animal. L’agriculture et l’élevage du bétail sont des activités banales pour nous mais leur pratique à ce temps-là, dans l’aube de l’humanité, constituait un miracle semblable au voyage au cosmos des temps modernes... . Le travail et le besoin permanent du confort a soulevé de nouveaux problèmes aux gens, de plus en plus difficiles, pour les obliger à chercher des sollutions nouvelles, c’est à dire à penser davantage.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>De l’autre coté se situe l’opposé des activités physiques, la paresse. Chaque membre de n’importe quelle communauté humaine de tous les temps la connaissait et la préférait, aujourd’hui aussi. Le besoin de nourriture, assez acharné, posait un grand problème aux hommes: comment produire davantage avec un minimum d’effort. Ainsi apparaissent les inventeurs.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Dans cette manière – plutôt schématique – on peut perçevoir l’évolution technique, depuis la parution du harpon et du propulseur, de l’arc et de la flèche, de la roue, jusqu’aux appareils les plus sophistiqués du temps où nous vivons. L’histoire de la société humaine a suivi donc un trajet évolutif ascendent malgré les syncopes évidentes. Les révolutions techniques de tous les temps ont été possibles grace à l’esprit inventif des hommes.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Toutes les périodes historiques, toutes les communautés humaines enfin, chaque individu cherche ses superlatifs, en utilisant les moyens les plus faciles, même des innovations – parfois on doit même renoncer, pour toujours, aux anciennes pratiques, hérités des anceîtres. Beaucoup d’elles sont des manifestations reculées qui perdent leurs significations initiales en faveur de la modernité et se transforment en „éléments culturaux inutiles”. Une partie importante de l’inventaire matériel de chaque héritage détruit par la machine du temps disparait aussi. Ainsi, des filons puissants des traditions des communautés humaines, héritages „ancestrales”, constituent – au présent – un cumule quantitatif insignifiant de certaines traditions pérennantes qui ont résisté ou, surtout, se sont adaptées aux changements.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>La transformation de la substance culturelle se produit toujours, parfois sans l’apperçevoir; il concerne aussi ceux doués d’un esprit conservateur que les amateurs d’art populaire.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Par exemple, la découverte et l’utilisation fréquente du plastique et de l’inox ont remplacé, dans le ménage, une véritable civilisation du bois et de la céramique, des jouets jusqu’à la menuiserie.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Le développement de la presse et sa diffusion dans le milieu rural ont éliminé les anciennes méthodes de transmission de l’héritage culturel, „de bouche en bouche”, comme on dit en roumain. L’homme moderne passe de la propagation du folklore à la réception des informations qui – même de mauvaise qualité – forment la soi-disante <i style="mso-bidi-font-style: normal;">culture</i>. C’est toujours la presse – facteur de la diffusion culturelle – qui tend vers l’uniformisation en remplaçant la plupart des traces du trésor microrégional. Les moyens informationnels modernes forment <i style="mso-bidi-font-style: normal;">la mode</i> et sont préférés par la population de l’aire qui correspond à l’espace couvert.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>En ce sens, on remarque le fait que les localités isolées où l’électricité – y compris toute la gamme d’appareils de consommation qui l’utilisent, la télé, la radio etc. – a pénétré assez récemment, on a gardé un bagage culturel sensiblement plus riche que la proximité plus évoluée du point de vue économique. Telles régions „désavantagées”sont les endroits de recherche des anthropologues inspirés.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>D’ailleurs, les terrains les plus fertiles pour les spécialistes ne sont pas les localités modernes, mais plutôt celles isolées des voies de communication et des villes, les agglomérations des régions historiques stabiles du point de vue démographique telles – chez les roumains – les zones montanes, piémontanes et forestières.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Les régions entrées plus tard dans le système d’habitation médieval, comme les steppes de l’est (Bugeac et Cubolta – Rép. de Moldavie), peu habitées jusqu’aux XVI<sup>e</sup>-XVII<sup>e</sup> siècles, suite aux attaques nombreuses des tatares<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn9" name="_ftnref9" style="mso-footnote-id: ftn9;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[9]</span></span></span></span></a>, présentent d’autres phénomènes intéressants. Ces régions ont connu des interruptions dans le processus d’habitation , leur population étant formée surtout d’ethniques roumains colonisés du Pays de la Moldavie et des autres pays roumains médievaux: le Pays Roumain et – surtout – la Transylvanie<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn10" name="_ftnref10" style="mso-footnote-id: ftn10;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[10]</span></span></span></span></a>.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Par suite, on y remarque un certain mélange de traditions différentes d’un village à l’autre et même à l’intérieur d’une localité; ces traditions sont similaires à celles d’autres espaces ethnographiques personalisés et plus accentuées que dans le reste de la Moldavie historique. D. Cantemir, un grand chroniqueur et homme politique roumain, écrivait: „autrement, les coutumes sont aussi diverses que l’air qui diffère d’une zone à l’autre du pays”<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn11" name="_ftnref11" style="mso-footnote-id: ftn11;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[11]</span></span></span></span></a>. De cette manière, dans la région de Cubolta on peut sésiser une synthèse des traditions et coutumes provenues des espaces roumains plus éloignées avec les traces allogènes importées.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>La recherche ethnographique de cette région révèle au spécialiste avisé une suite de connexions culturelles étroites, à multiples valences complémentaires aux informations connues jusqu’au présent.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>L’intégration de la Roumanie dans l’Union Européenne pourrait aussi provoquer des perturbations significatives dans l’existence du village roumain. On serra obligé à se débarasser de certaines coutumes traditionelles très anciennes, qui sont considérées „cruelles”, „non-hygiéniques” etc. C’est le cas – par exemple – de la sacrification des cochons qui sera permise seulement dans les abattoirs.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Les autres éléments spécifiques à la fête d’Ignat (la sacrification des cochons) disparaîtront aussi: il n’y aura pas le repas que l’on offre lorsqu’on égorge le cochon ou le jeu des enfants qui montent sur le cochon flambé et envellopé pour se réfraîchir. Il est possible que – comme la cuisson du pain – toute l’industrie ménagère liée à la fête du Noël disparaisse.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Il périra aussi – s’il n’y aura pas une intervention au niveau politique – la fabrication traditionelle des produits laitiers dans les bergeries, les techniques de sêchage des fruits, la fabrication de l’eau de vie ou du quetsche (<i style="mso-bidi-font-style: normal;">ţuică</i></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">) à la maison. La tendance sera de transformer les bergeries en fermes modernes, d’introduire des normes communautaires prohibitives et d’utiliser « les marques enrégistrées ».</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Un autre événement qui tend à être anéanti est la fête du Grand Dimanche – Descente du Saint Esprit -, lorsqu’on fait sacrer les herbes (parfois, l’esprit de conservation des communautés rurales cherche à adapter les coutumes traditionnelles aux pratiques modernes gardant ainsi une spécificité locale). Pendant cette fête, on met sur le plancher des maisons et des églises de l’herbe, des fleurs et des feuilles de noyer. Les paysans changent des dons « en souvenir des morts », surtout des vêtements ou des objets de ménage et quelques galettes avec un cierge allumé<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn12" name="_ftnref12" style="mso-footnote-id: ftn12;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[12]</span></span></span></span></a>. Dernièrement, on renonce au premier aspect de la fête, les paysans préfèrent à mettre les fleurs et les feuilles dans des vases, pour ne pas tâcher les tapis.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Pour remplacer le bagage culturel traditionnel, l’on importe des éléments qui, pour le moment donné, créent des discordances dans le paysage roumain. Dans les horaires des écoliers, par exemple, est apparu une fête importée, le <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Halloween</i>, qui se remarque plutôt par les vêtements colorés et inédits que par une signification spéciale.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Le symbole chrétien traditionnel de l’agneau qui caractérise la fête des Pâques a été remplacé par le lapin catholique, investi avec les attributions de Père Noël.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Au 14 fevrier s’est imposé la fête des amoureux, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Valentine’s Day</i>, qui oblige la plupart des écoliers et les foyers culturels à préparer un programme artistique adéquate. Heureusement, certains spécialistes ont attiré l’attention du public que les roumains ont déjà un équivalent pour cette fête, au 26<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>fevrier, appellé <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Dragobete</i> (auparavant, il était spécifique pour les zones de l’Olténie et du sud-ouest de la Roumanie). Cela a provoqué un phénomène assez courieux : un segment de la population est resté fidèle à la tradition importée, un autre préfère le Dragobete tandis que le troisième, plus conciliant, fête toutes les deux.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>La fête du <i style="mso-bidi-font-style: normal;">M</i></span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ărţişor</span></i><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"> que tous les roumains utilisaient jadis et qui pouvait constituer une « marchandise culturelle utilisée pour l’export » ou un « élément culturel d’identité » (comme Matrioşka pour les russes), est de plus en plus oublié. Le </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Mărţişor</span></i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> signifie un „petit pendentif – attaché à un cordonnet tressé rouge et blanc, <u>symbole du sang et de la vie</u> (intervention de l’auteur) – que l’on offre aux femmes au début du mois de mars”</span><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn13" name="_ftnref13" style="mso-footnote-id: ftn13;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-font-family: "Times New Roman"; mso-char-type: symbol; mso-hansi-font-family: "Times New Roman"; mso-symbol-font-family: Symbol;"><span style="mso-char-type: symbol; mso-symbol-font-family: Symbol;">*</span></span></span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">.</span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: FR;"> </span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Dans la région de Bessarabie (= Rép. de Moldavie), suite à l’appartenance prolongée à l’ex Union Sovietique, d’autres coutumes importées ont pénétré mais qui sont déjà très bien ancorées dans le milieu social. Par exemple, on a assimilé des russes l’habitude de soliciter aux mariés, pendant les noces, de se baiser, lorsque les invités crient « amer » = « amar ! » (roum.)= « gor’ko ! » (rus.). Toujours pendant les noces et aussi dans le cadre des rencontres festives de la Moldavie ex-soviétique sont très fréquents les toasts<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>importés du milieu caucasien<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn14" name="_ftnref14" style="mso-footnote-id: ftn14;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[13]</span></span></span></span></a>.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Les exemples pourront encore continuer mais celà ne ménera qu’à une seule question: est-ce qu’on peut arrêter ce processus de modernisation, à rythme de plus en plus rapide?</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Certainement pas. La culture populaire est un organisme vivant, qui comporte des changements permanents dans la collectivité et doit très peu au pouvoir individuel. Les éléments traditionnels périmés en faveur de la modernité, qui, parfois même, les remplace, ne résistent pas par une simple perpétuation ancestrale, même si l’école (agent pratique de l’éducation) ou la télé (agent plutôt théorique) en ferraient des efforts inimaginables. Ce qui est inutile ne se retrouve que dans le grenier des vieux ou, malheureusement, seulement dans leurs souvenirs de jeunesse.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Il y a toujours un domaine remarquable qui peut sauver les valeurs de l’art populaire – l’industrie artisanale. Parfois même ce domaine est perverti par de mauvaises influences qui qrrivent jusqu’au kitch. Les produits artisanales sont très appréciés sur le marché, étant associés à l’industrie du tourisme partout dans le monde. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Pour prévenir l’altération des traditions, beaucoup d’artisans authentiques sont aussi des ethnographes amateurs, ayant des collaborations étroites avec les institutions muséales de profile. Les foyers des artisans organisés par les musées d’ethnographie ou les organisations artisanales sont très pitoresques, chaque participant est<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>l’exponent d’une certaine région qu’il représente avec honneur. Au cadre de ces manifestations il y a des moments éducatifs et esthétiques spéciales et les visiteurs peuvent achêter des souvenirs.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Un autre élément important sont les pensions touristiques qui présentent aux touristes la manière de vivre dans les maisons agricoles traditionnelles. Ces endroits sont des oasis qui gardent non-altérées les occupations et les méthodes de micro-production traditionnelles. Dans les régions montagneuses les touristes se dirrigent, avec prédilection, vers les pensions agro-touristiques, qui font la concurence aux institutions hôtelières.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>En Roumanie, on peut aussi observer l’habitude de décorer les cours avec des pièces authentiques des maisons rurales, révalorisées sous l’influence occidentale. Il n’est pas courieux, par exemple, d’y voir des charriots en bois garnies de pots à fleurs, des portes en bois sculptées avec des motifs géométriques et végétales traditionnels, des<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>jarrs en céramique, des ornaments avec du maïs, de l’ail, des trophées de chasse, des fourrures etc. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Il est vrai que la manière d’exposer ne respecte pas les normes de conservation aférentes et beaucoup de matériels risquent à se dégrader, mais on doit remarquer une certaine réorientation du goût esthétique des roumains, qui cherchent des antiquités dans les coffres des grandes-mères.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Chaque vieux objet cherche à être apprécié, les salariés des musées doivent souvent beaucoup négocier pour aquisitionner une certaine pièce (même fréquente). Les donations des pièces de patrimoine aux musées sont de plus en plus rares. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>En ce qui concerne les formes modernes de conservation de l’art populaire, esquissées seulement dans cet article, elles doivent être encouragées et surveillées par le personnel spécialisé. Ainsi, beaucoup d’éléments, en danger de disparition au présent, peuvent être sauvés et devenir profitables du point de vue spirituel et économique. Une institution qui s’y est beaucoup impliquée a été le Musée de la Civilisation et des Techniques Populaires Traditionnelles de Dumbrava Sibiului<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn15" name="_ftnref15" style="mso-footnote-id: ftn15;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[14]</span></span></span></span></a>, Roumanie, qui a valorifié quelques instalations techniques en cours de disparition<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn16" name="_ftnref16" style="mso-footnote-id: ftn16;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[15]</span></span></span></span></a>.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Au départament de Neam</span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ţ</span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">, il y a encore quelques instalations d’eau : des moulins, des moulins à foulons pour battre les tissus en laine et des scies mécaniques qui – sans une valorification muséale – pourront être sauvées par les investisseurs privés. La meilleure sollution en ce sens serait de créer un parc spécial où les visiteurs qui arrivent dans cette zone à grand potentiel touristique pourront les admirer.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Les fêtes publiques, comme les journées de la ville ou pour célébrer certains événements, sont les occasions idéales pour utiliser dans leurs programmes les traditions locales : les coutumes, les pratiques et le trésor folklorique représentatif. Le personnel spécialisé doit avoir une place importante dans le collectif d’organisation, même à rôle consultatif ; celà pour empêcher le risque de minimiser l’événement par l’accentuation des symboles<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn17" name="_ftnref17" style="mso-footnote-id: ftn17;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[16]</span></span></span></span></a> ou l’apparition des choses atypiques.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>L’exposé qu’on a fait conduit à une seule conclusion : les efforts de garder la tradition populaire, au cadre de l’évolution culturelle et artistique, doivent se concentrer sur les formes authentiques, sans permettre leur altération.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div style="mso-element: footnote-list;"><br />
<hr align="left" size="1" width="33%" /><div id="ftn1" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[1]</span></span></span></span></a><span style="font-size: x-small;"> Victor Spinei, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Aspecte economice şi sociale ale evoluţiei comunităţilor locale din spaţiul est-carpatic în sec. X-XIII</i>, în <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Hierasus, </i>anuar<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">'78, vol. I, Botoşani,1979, p. 224; Ion Tentiuc, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Populaţia din Moldova centrală în secolele XI-XIII</i>, Ed. Helios, <city w:st="on"><place w:st="on">Iaşi</place></city>, 1996, p.72.<i style="mso-bidi-font-style: normal;"></i></span></span></div></div><div id="ftn2" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftnref2" name="_ftn2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[2]</span></span></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-size: x-small;"> <span lang="RO">Fără a insista prea mult asupra acestui aspect de ordin istoric, se atrage atenţia asupra preponderenţei antroponimelor Ungureanu, Mărgineanu, Ţurcanu, Ardeleanu, Mocanu, toate indicând aceeaşi direcţie de imigrare: Transilvania, vezi şi Rocsana Josanu, Vitalie Josanu, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Contribuţii privind evoluţia populaţiei şi a aşezărilor medievale româneşti de la răsăritul ţării Moldovei. Studiu de caz asupra satului Chetrosu, jud. Soroca</i>, Casa editorială Demiurg, Iaşi, 2006, p. 39-49, 63-72.</span></span></span></div></div><div id="ftn3" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftnref3" name="_ftn3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[3]</span></span></span></span></a><span style="font-size: x-small;"><span style="mso-ansi-language: FR;"> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Dimitrie Cantemir, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Descrierea Moldovei</i>, Ed. Minerva, Bucureşti, 1986, p. 138. În satul Humuleşti, locul naşterii marelui povestitor român Ion Creangă, astăzi suburbie a or. Târgu Neamţ (România), în regiunea - sugestiv numită – Bejeni, sunt localnici care şi-au păstrat încă vorba ardelenească a strămoşilor lor, aşezaţi aici încă de prin secolele XVIII-XIX. Un interes aparte, în sensul cristalizării unei culturi locale specifice, cu aportul nemijlocit al elementului românesc din Transilvania, îl reprezintă şi Valea Bistriţei, Elena Florescu, Adolph Chevallier, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Valea Bistriţei – tradiţii populare</i>, Piatra Neamţ, 1993, p. 30; Lucia Cireş, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Aspecte ale vieţii pastorale în folclorul obiceiurilor din Moldova</i>, în <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei</i>, III, Casa editorială Demiurg, Iaşi, 2003, p. 119-124.</span></span></div></div><div id="ftn4" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftnref4" name="_ftn4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[4]</span></span></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-size: x-small;"> <span lang="RO">S. Chetrosu, jud. Soroca, Republica Moldova.</span></span></span></div></div><div id="ftn5" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftnref5" name="_ftn5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[5]</span></span></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-size: x-small;"> <span lang="RO">Diferite de închinările obişnuite la români, urările de pahar fiind anticipate de câte o naraţie anecdotică, filosofico-moralizatoare.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></span></span></div></div><div id="ftn6" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftnref6" name="_ftn6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[6]</span></span></span></span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-size: x-small;"> Ioan Opriş, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Transmuseographia</i>, Ed. Oscar print, Bucureşti, 2000, p. 166-167.</span></span></div></div><div id="ftn7" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftnref7" name="_ftn7" style="mso-footnote-id: ftn7;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[7]</span></span></span></span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-size: x-small;"> La Muzeul de Istorie şi Etnografie Tg. Neamţ (România), într-un spaţiu special amenajat, sunt expuse o moară de apă, o ştează pentru bătut sumane, un gater de apă şi o presă pentru ulei, cu toate accesoriile, - piese rarisime - constituind un punct de atracţie aparte.</span></span></div></div><div id="ftn8" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftnref8" name="_ftn8" style="mso-footnote-id: ftn8;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[8]</span></span></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-size: x-small;"> <span lang="RO">Cazul ramurii de brad – simbolizând „pomul vieţii” – care a depăşit, în Tg. Neamţ, cadrul ritualurilor funerare, pentru a împodobi momentele festive ale oraşului.</span></span></span></div></div><div id="ftn9" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftnref9" name="_ftn9" style="mso-footnote-id: ftn9;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[9]</span></span></span></span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-size: x-small;"> Victor Spinei, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Aspecte economice şi sociale ale evoluţiei comunităţilor locale din spaţiul est-carpatic în sec. X-XIII</i>, dans <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Hierasus</i>, anuar’78, tome I, Botoşani, 1979, p. 224; Ion Tentiuc, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Populaţia din Moldova centrală în secolele XI-XIII</i>, Ed. Helios, Iaşi, 1996, p.72.</span></span></div></div><div id="ftn10" style="mso-element: footnote;">foto Adolph Chevallier</div></div>ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-64286590179632731542010-12-27T14:40:00.000+01:002010-12-27T14:40:41.836+01:00URĂTURĂ veche din BASARABIA<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><br />
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">În seara spre Sf. Vasile<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[1]</span></span></span></span></a></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Să va fie gospodari de bine</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi nouă de folos</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Că tare mulţi plugari sîntem pe jos.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">S-a sculat moş Vasile într-o sfântă marţi </span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu doisprezece boi bălţaţi,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Boi, bourei</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">În coadă cu dălbei,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">În frunte ţântăţei</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Hăi, hăi</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Multi Ani trăiască, Mulţi Ani trăiască, Mulţi Ani trăiască (cântat)</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi s-o dus să are miriştele, sîriştele</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Valea Gararimului,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Dealul Rusalimului.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Ş-o ajuns la Dealul Înalt,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">La mărul rotat,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Prin-pregiur, pe unde i-a părut mai bine de arat.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu borona borone</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Grâul roşu răsăre</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Dar lui moş Vasile de bine ce-i păre,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Într-un chicioruş săre,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Muci-i curge</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Luleaua i se stinge</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">De cruci şi dumnezei suduie</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Mânaţi măi,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Hăi, hăi</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Ş-a dat o mână de secară</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Să răsară până-n sară,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">A dat o mână de-arnăut</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Să fie cu spor la crescut</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Hăi, hăi</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">La lună, la săptămână</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">s-o dus moş Vasile să-şi vadă pâinea,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">era-n spic ca vrabia,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">în grăunte ca mazărea,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">înaltă cât casa,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">deasă ca mătasa.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Moş Vasile îngândurat</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Pe cal s-o aruncat,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>de trei ori lanul a încongiurat,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">La pământ s-o aplecat </span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Trei spice-n mână a apucat,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">În palme le-a frecat,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">În buze le-a suflat,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">În colţ de băsmăluţă le-a legat</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi acasă la baba lui s-o-nturnat.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Spicele pe masă le-a aruncat,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Casa s-a luminat, </span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Muierea s-o-nspăimântat,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Copiii s-au bucurat.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.5in; mso-list: l1 level1 lfo2; text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Măi femeie, măi femeie</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Pâinea noastră stă să cheie</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.5in; mso-list: l1 level1 lfo2; text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Taci barbate, nu te plânge</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Pâinicica ni s-a strânge.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Dute-n târg la Bacău</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Unde ştii tu şi eu</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Ş-alege săceruici mititele</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu mănunchi de zăurdele</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Pentru fete frumuşele</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi neveste ochioşele</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi pentru babe bătrâne,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">C-acele ştiu rostul la pâine</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Da’ moş Vasile a plecat spre Uliţa Mare,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Că el ştia bazarul tare.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">S-o dus pe Uliţa Mică</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi n-o găsit nimică,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">A ajuns pe Uliţa Mare</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi l-o găsit pe Toadere Ţiganul</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu foalele în schinare,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu ciocanele-n poale</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu luleaua-n dinţi.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Muci-i cura</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Luleaua i se stingea,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">El de cruci suduia.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Da moş Vasile când l-o întâlnit</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">De mână l-o apugat</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi din gură i-o cuvântat:</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.5in; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Măi ţigane, măi ţigane,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Futu-ţi maţul cui te are,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Fă-mi nişte săceruici mititele</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu mănunchi de zăurdele</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Pentru fete ochioşele şi neveste tinerele</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi săceruici mari </span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Pentru lucrători tari:</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Babe sfătoase</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">De lucru vârtoase,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">De tare ce-or munci</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Fusta-n cur le-a plesni.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Ş-o ieşit un ţigănoi năut şi crăcănat</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR;">‘</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Tu-i maica ce l-o fătat</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu limba liche</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu chila chile</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Mânaţi măi,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Hăi, hăi</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi când o făcut moş Vasile o clacă</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu fini, cu vecini</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu babe bătrânele</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu neveste frumuşele</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu fete ochioşele,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Dar era una cu rochiţa vişinie</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Aia-mi plăce şi mie</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu stânga le trăge</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu dreapta snopi făce</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Claie-odobaie</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi la toate ruşine făce</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Da moş Vasile de fudul ce era </span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Loc de arie-şi căta</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">S-o facă de pământ?</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Pământul crapă.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">S-o facă de fier?</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Fieru rugineşte-</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">S-o facă de aramă</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">s-o ţie Dumnezeu în samă.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Hăi, hăi</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Ş-o strîgat la Chirică cel Şchiop</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Ş-o ales 9 iepe sirepe</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu cochitele crăpate</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu sfoară de tei de la Vinerea Mare legate</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi cu dinţii nţăpuşa</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu nările vântura</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu gura-n sac grâul punea.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Ş-o încărcat 12 cară-n ponoară</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Să le ducă la Ciuhur la moară</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Dar hoaţa de morăriţă</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Când o văzut atâtea cară la moară</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">O pus coada pe schinare</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Ş-o trecut în ceea parte</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">La cartofe coapte.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Ş-o trecut pe văgăună</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Ş-o apucat frunza de căpşună</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Ş-o trecut printr-un hârtop</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Ş-o apucat frunză de plop</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Iar moş Vasile la moară când o agiuns</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Aşă din gură a răspuns:</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.5in; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Măi morare, măi morare,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Futu-ţi maţul cui te are,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Pe jioi dimineaţă</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Să-mi fie făinuţa ca ghiaţa.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">De n-oi găsi-o</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">De prăjină te-oi lega,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Peste moară te-oi arunca,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Apa te-a lua,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Guzganii te-or mânca,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şoarecii de-a valma te-or cata,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Din tine nimic n-a rămânea.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Hăi, hăi</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Morăroiu boalei</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">O strîcat 9 ouă</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi-o făcut o moară nouă</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi i-a tras un pumn în şele</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi o pus-o pe măsele</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi i-o dat un pumn în splină </span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi o pus-o pe făină</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Când s-o sculat moş Vasile</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Joi dimineaţa,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Făinuţa-i era ca ghiaţa.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Găina strânge făina,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cioroiu mătura gunoiu,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cioara</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Mătura moara,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Dar moş Vasile o-ncărcat făinuţa lui ca ghiaţa</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi napoi la cuconiţa gazdă s-o-nturnat</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Mergeu mânzăţăii mulgând,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cârceile sunând</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi moş Vasile din urmă hăulind.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Da cuconiţa gazdă când o văzut că vine boieraşul ei</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Fuga-n ceea casă</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi-o ales o sâtă rară</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi-o scuipat-o</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi pe uş-afară o dat-o</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi a ales o sâtă de matasă</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Pentru işti boieri din casă.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi o cernut un sac şi-un tăbultoc</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi o făcut un colac mândru rotat</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Pe roata morii măsurat,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu zahar zăhăruit,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu miere mieruit.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">L-o rupt în două</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Ne-o dat şi nouă.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">O rupt în trei</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">I-o dat şi lui Andrei.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">O rupt în patru</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">I-o dat şi lu cel de pe vatră</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Dar lui cel de pe vatră nu-i era a mânca</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Ci numai câni-i întărâta</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Cu bucăţica-i măgule</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Dar cu prăjina-i otânje</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Mânaţi măi,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Hăi, hăi</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Dar şi Andrii avan mai era</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">De brâu şi-a legat-o</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi s-o întâlnit cu baba Temeleanca,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Tu-i-i maica,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.5in; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Măi Andrii, dă şi mii</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.5in; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Ba mi-i da, ba nu ţi-oi da</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Atunci Andrii n-o chitit mult</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi-o pus mâna pe-un bădărău</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi-o trântit baba-ntr-un pârău</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi-o văzut toată lumea răul său.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">De urat, v-am mai ura</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Boieri mari</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Dar nu suntem de ici colea</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Noi sîntem de la Buza Veche</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Unde mâţa streche</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi motanul călător</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">De pe masă pe cuptor</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi suduie mâţa de cruce</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">c-o mâncat o lingură de lapte dulce</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">dar n-o mâncat o lingură de lapte dulce</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">o mâncat mana vacilor</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">dulceaţa săracilor.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi de urat v-am mai ura, </span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Dar nu suntem de ici colea</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Suntem de la Ciuca Buca</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>unde se face măliga cât nuca</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">De-o păzesc 12 cu măciuca.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Am dat să iau şi eu o gură,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Mi-o dat unu o deschicătură</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">De mi-o sărit toţi dinţii din gură.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi la câţi plugari suntem</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Doar o măntăluţă avem</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Dinspre soare-i bortă mare,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Dinspre stele, borticele,</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Dinspre Ţara Ungurească</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Numai dracu s-o cârpească.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">De urat v-am mai ura </span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Dar nu sîntem de ici colea</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Sîntem de la Două Dealuri Îngemănate</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi la anu cu sănătate</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Şi când om veni</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Să vă găsim înfloriţi</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">Ca merii, ca perii </span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">În mijlocul verii</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">La Anul şi la Mulţi Ani!</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 0.25in;"><br />
</div><div style="mso-element: footnote-list;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;"><strong><em><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>culeasă de Vitalie Josanu de la Gheorghe Rusu şi Nadejda Josanu, din s. Chetrosu, jud. Soroca.</em></strong></span><br clear="all" /><hr align="left" size="1" width="33%" /><div id="ftn1" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 10pt;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri", "sans-serif"; font-size: 10pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[1]</span></span></span></span></a><span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: Calibri;"><span style="mso-ansi-language: FR;"> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În Basarabia se urează în ajunul Sf. Vasile.</span></span></span></div></div></div>ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-51650343471723679622010-11-28T17:11:00.002+01:002010-11-28T17:11:00.187+01:00Semnificaţia istorică a Zilei Naţionale a României<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt 1.25in; text-indent: -9pt;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;"></span></i></b></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Fiecare naţiune, fiecare ţară din constelaţia politică a lumii îşi are propriile momente de strălucire istorică pe care le rememorează ca elemente de reper şi idealuri sacre din generaţie în generaţie. Unele sărbătoresc independenţa, instituirea regalităţii, reuşite religioase, căderea unui sistem, descoperirea geografică etc. Alte naţiuni – printre care şi cea românească - au sfinţit în calendarul propriu ziua când, cu toţi membrii lor, au devenit cetăţeni ai aceleiaşi ţări, parte ai aceleiaşi comunităţi, după o dezbinare seculară. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În cazul românesc, realizarea unităţii a fost considerată a fi actul de căpătâi care a stat la baza formării naţiunii române. Teritoriul locuit de români, deşi se prezintă ca un mediu geografic unitar sprijinit pe arcul carpatic - reprezentat ca o adevărată coloană vertebrală - şi mărginit din toate părţile de Tisa, Dunăre şi Nistru, s-a constituit din punct de vedere politic în trei entităţi statale medievale cu tradiţie: Transilvania, Muntenia şi Moldova, la care se adaugă pământul Dobrogei transformat destul de devreme, în 1417 în raia a Imperiului Otoman. În ciuda acestei fărâmiţări medievale, specifice şi altor regiuni europene, aceste provincii au vieţuit într-o continuă comunicare politico-economică şi un permanent schimb de populaţie, ceea ce a contribuit la omogenizarea culturală a poporului român. La finele perioadei medievale, Moldova a suferit o mutilare atipică evoluţiei istorice normale răpindu-i-se două teritorii – fără identitate şi tradiţie de stat – denumite Bucovina (în 1775) şi Basarabia (în 1812). Dorinţa de unitate naţională, direct proporţională cu naşterea naţiunilor, este specifică epocii moderne în toată Europa iar modelul unificării Germaniei şi Italiei a fost unul care i-a animat şi pe români. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">La capătul acestei scurte retrospective istorice, mult prea incompletă dar utilă, se plasează rolul generaţiei de la 1848, a paşoptiştilor, care au contribuit în mod radical la grăbirea procesului de unificare a românilor. Sunt foşti studenţi, proveniţi din regiuni istorice diferite, care au format un viu curent unionist în marile centre universitare şi diplomatice europene, pe care l-au amplificat la întoarcere, păstrând permanente legături cu intelectualitatea din celelalte regiuni istorice. Lor li se datorează în cea mai mare măsură Mica Unire din 1859, artizanii de prim plan al României provenind din aceeaşi generaţie paşoptistă: Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, I. C. Brătianu, fraţii Vasile şi Iancu Alecsandri, Vasile Boierescu, C. A. Rosetti şi mulţi alţii. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Înflăcărarea acestei strălucite generaţii de intelectuali răzbate şi astăzi din creaţiile pe care le-au lăsat, prin aducerea în prim plan a amintirii vechii Dacii, a eroilor şi faptelor de vitejie româneşti. Dintre toate acestea, apelul insistent – în unele cazuri cu uşoare exagerări - la unirea celor trei principate, înfăptuită de Mihai Viteazul, explică starea de spirit de dinainte de 1918 şi totodată încearcă să creioneze în faţa lumii <i style="mso-bidi-font-style: normal;">precedentul istoric</i> - un mare act politic, aşa cum este desăvârşirea unităţii statale, necesită recunoaşterea internaţională pentru a avea o mai mare bază juridică iar precedentul istoric poate deveni în asemenea cazuri un argument hotărâtor.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Aceeaşi stare de spirit, favorabilă unirii, a fost percepută şi în Basarabia, teritoriu românesc ocupat de Imperiul Ţarist. În preajma Marii Uniri, după mai multe vizite, N. Iorga observa că societatea românească a rămas în cea mai mare parte nealterată de influenţele ruseşti, ţăranii nu cunosc limba rusă, stau în sate unde limba, tradiţiile şi obiceiurile au rămas neschimbate. Principalii intelectuali sunt preoţii şi învăţătorii care sunt însetaţi de carte românească susţinând că „sunt foarte bune” şi folositoare. Aici, ca şi în Transilvania sau Bucovina, românii erau pregătiţi pentru realizarea marelui deziderat naţional, trebuia doar să apară momentul prielnic.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Acest moment a fost izbucnirea Primului Război Mondial din 1914-1918, în care România era hotărâtă să intre, însă în clipa în care balanţa confruntărilor ar fi indicat direcţia de atac pentru izbăvirea românilor ocupaţi: ţările centrale, aliatele Germaniei, pentru alipirea Transilvaniei şi Bucovinei sau puterile Antantei din care făcea parte şi Imperiul Ţarist, sub ocupaţia căruia se aflau, din 1812, românii din Basarabia. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Primii doi ani ai războiului au fost ani de neutralitate, perioadă în care diplomaţia românească – tatonată cu insistenţă - a obţinut garanţia integrităţii teritoriale din partea ambelor tabere cobeligerante şi recunoaşterea drepturilor României asupra provinciilor istorice româneşti ocupate de Austro-Ungaria, respectiv Imperiul Rus. Pe fondul conturării unui curent de opinie favorabil Antantei, guvernul român a încheiat un tratat de alianţă cu Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Italia în data de 4 august 1916 iar peste câteva zile România a declarat război Austro-Ungariei, armata română intrând în Transilvania. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Pe parcurs, s-a dovedit că momentul intrării în război nu a fost unul bine ales – amintind aici, în condiţiile neîndeplinirii de către Antantă a unor obligaţii asumate prin tratat, o serie întreagă de insuccese la care au contribuit, alături de germani, şi o puternică ofensivă bulgaro-turcă, precum „Dezastrul de la Turtucaia”, retragerea din Transilvania, pierderea Constanţei, a Bucureştilor până la restrângerea Vechiului Regat în Moldova, Iaşii redevenind pentru scurt timp inima politică a Ţării. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Uşoara stabilizare a situaţiei prin reorganizarea armatei, completată de detaşamentele foştilor prizonieri transilvăneni cu efectul opririi ofensivei inamice pe liniile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz din iulie 1917 şi planul reluării ofensivei au fost serios compromise de izbucnirea revoluţiei socialiste din Rusia de la 7 noiembrie acelaşi an, care a dus la demobilizarea dezorganizată şi violentă a ostaşilor ruşi. În aceste condiţii deosebit de vitrege, România încheia un armistiţiu iar după aproape jumătate de an, un tratat de pace dezavantajos la Bucureşti, la 24 aprilie 1918, cu Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia, soldat cu pierderi teritoriale şi cu angajamente economice înrobitoare.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Această perioadă sumbră din istoria noastră, în care se punea pe tapet însăşi soarta statalităţii româneşti, a fost luminată brusc de dorinţa unirii necondiţionate a Basarabiei cu România, mărturisită răspicat de Sfatul Ţării – instituţia reprezentativă - la 27 martie 1918. Actul Unirii Basarabiei cu Ţara este de o importanţă covârşitoare, fiind primul teritoriu românesc ce revine în graniţele istorice - într-un moment de cumpănă – arătându-se că scopul pentru care România a intrat în război, reîntregirea naţională, poate fi înfăptuit. De asemenea, acesta a dus la intensificarea eforturilor românilor transilvăneni şi bucovineni pentru realizarea aceleiaşi sfinte aspiraţii şi a contribuit la risipirea deznădejdii.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Unirea Basarabiei a declanşat spontan o efervescenţă a emigraţiei române din Transilvania şi Bucovina, având ca efect imediat crearea mai multor organizaţii unioniste în marile capitale ale lumii. O vibraţie unionistă, în ciuda diverselor măsuri de oprimare ale autorităţilor austro-maghiare, s-a amplificat şi în cele două provincii astfel încât unirea cu România se hotăra de Consiliul Naţional Român al Bucovinei, întrunit la Cernăuţi în 28 noiembrie 1918 iar trei zile mai târziu aceeaşi dorinţă era exprimată de românii transilvăneni şi bănăţeni la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">La 1 decembrie nu sărbătorim doar unirea Transilvaniei cu România, această memorabilă zi reprezintă clipa finală a înfăptuirii marelui ideal naţional al tuturor românilor, se aniversează deopotrivă revenirea în graniţele istorice a românilor din Basarabia şi Bucovina, împreună cu rememorarea primei etape unificatoare prin care Muntenia şi Moldova au dat naştere statului român la 24 ianuarie 1859. Este ziua când fiecare suflare românească nealterată trebuie să-şi manifeste recunoştinţa faţă de toţi eroii cunoscuţi şi necunoscuţi care au contribuit pas cu pas la naşterea României Întregite. Înflorirea României Mari a fost întreruptă brutal în anul tragic 1940 când, ignorându-se voinţa liber exprimată a tuturor românilor şi recunoaşterea internaţională a unirii, Statul Român a fost supus unor răşluiri teritoriale arbitrare cu urmările cunoscute. De aceea, sărbătorirea zilei de 1 decembrie, clipa desăvârşirii Marii Uniri ca Zi Naţională a României, este incompletă purtând mereu un suspin pentru teritoriile româneşti răpite iar pentru acestea un indiciu clar că nu sunt abandonate din proiectele ţării-mamă. De aceea, sărbătoarea Unirii păstrează o vie speranţă de viitor iar acest sfânt deziderat nu ne-a rămas în grijă doar pentru a-l perpetua şi transmite altor generaţii, ci să depunem eforturi – pe măsura fiecăruia – astfel încât bucuria şi spiritul României Întregite să reînvie odată şi pentru totdeauna.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">de Vitalie Josanu</span></div>ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-11251707244507784102010-11-21T18:18:00.000+01:002010-11-21T18:18:00.452+01:00Cât ne-ar costa unirea Basarabiei cu Ţara<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt 4in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Asistăm - mulţi chiar sunt animaţi -, în ultimul timp, la un fel de modă a analizelor, reci şi „total dezinteresate”, privitoare, mai ales, la cele mai sensibile probleme ale societăţii româneşti. Diferite personaje, pe care doar televiziunile private se mai chinuiesc să-i pescuiască din apele anonimatului, îşi scot de după ureche creionaşul gata ascuţit pentru a trage linia şi a porni socoteala. De, avem norocul şi de alţi „analizatori” ceva mai modernizaţi, deveniţi din această pricină şi mai agresivi, considerând, probabil că laptop-ul deschis pe masă le motivează şi creditează autoritar opiniile, chiar dacă adesea se dovedesc a fi bioxid de clei în materie.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Fenomenul ar trebui perceput poate şi ca o reflecţie a unui program naţional, pardon, antinaţional de educaţie, în urma căruia generaţii întregi de viitori cetăţeni ai ţării vor trebui să devină contabili, experţi financiari, calculatorişti şi alte asemenea, graţie accentului exagerat pus, în şcoală, pe disciplinele reale, majoritatea însă <i style="mso-bidi-font-style: normal;">tabula rasa</i> în ceea ce ar trebui să se constituie, cel puţin, într-un minim bagaj de cunoştinţe generale. Şi aceasta tot „mulţumită” accentului, deja moştenit de ani buni, cocoţat anapoda. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Dacă dintr-o redacţie călduţă, de pe malul Dâmboviţei, pericolul unei asemenea cotituri nu pot fi percepute doar pentru că nu ar trage la „target”, undeva, mai în teritoriu, dinspre „provincie”, efectele îşi arată de pe acum întreaga „splendoare”.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Educaţia, cultura, cercetarea au devenit, în ultimul timp, „ciuca ironiilor”, faptul în sine reflectându-se într-o formă incipientă abia, mai ales, în cadrul emisiunilor televizate de divertisment, de-a dreptul tâmpe dar chiar şi prin agramatismul multor „lideri de opinie” care nu roşesc atunci când semnează ceea ce produc. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Mai revoltător de proastă întrebare ca aceea, frecvent întâlnită, gen: „cum vă simţiţi”, adresată unei persoane din a cărei dramă aleargă o duzină de indivizi să se înfrupte, nu cred că poate exista. Ea reflectă însă nivelul de pregătire al „anchetatorului” cât şi al întregii echipe difuzatoare a inepţiei. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Cu ceva mai multă cultură generală nu s-ar fi ajuns, desigur la aşa ceva; la un asemenea nivel de pregătire nu s-ar fi ajuns dacă nu lăsam la coada preocupărilor reformatoare discipline esenţiale pentru un cetăţean al ţării precum istoria, geografia, limba şi literatura română. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În cazul în care s-ar fi dorit, cu adevărat, creşterea unor cetăţeni ai ţării.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Să revin însă la „analizatori”, deşi cele de mai sus nu le sunt străine.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Întreaga opinie publică din România dar şi din Republica Moldova (graţie postului public) era anunţată – printr-un spot publicitar – că un cotidian bucureştean „şi-a asumat” rolul istoric de a ne dezvălui costurile reunirii celor două pământuri româneşti! </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Atât spotul publicitar cât şi rostul unei simple căutări prin buzunare într-o asemenea situaţie debordează de perversitate: ne leagă un Ştefan cel Mare, un (deşi au fost două!) pod de flori… dar, să vezi chestie (deşi nu se spune nimic, se subînţelege), ne-ar despărţi costurile unirii! Deştept gândit! Dat şi pe la televiziunea care, fără să mă întrebe, îmi ia bani pentru servicii. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Luni, 2.X.2006, ca tot cetăţeanul interesat de dezbatere, cumpăr tipăritura cu pricina şi înainte de a deschide la articol, văd pe prima pagină deasupra unor elevi statuia lui Lenin cu flori la picioare, în faţa unui frontispiciu inscripţionat în ruseşte, ansamblul fiind alăturat unei reprezentări cartografice ale celor două entităţi româneşti reunite. Compoziţia, fantezistă în multe privinţe, este, în sine, deja un subtext: „îs comunişti dom</span><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-font-family: "Times New Roman"; mso-char-type: symbol; mso-hansi-font-family: "Times New Roman"; mso-symbol-font-family: Symbol;"><span style="mso-char-type: symbol; mso-symbol-font-family: Symbol;">¢</span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">le” şi-s ruşi, „ce ne trebuie nouă ruşi?”; „alte probleme etnice?” etc.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Titlul este formulat foarte simplu, ca să înţeleagă „tăt omu'”: „Câţi bani ne-ar costa unirea cu Basarabia”. Conştienţi fiind că doar gestul de a dezbate public o asemenea problemă este un sacrilegiu asupra istoriei româneşti, troica de „socotitori” avertizează încă din prima frază că „un asemenea calcul nu este nici nepatriotic şi nici revizionist. Este o socoteală făcută la rece şi în premieră, care nici nu sprijină, dar nici nu descurajează unirea Basarabiei cu România”. Măi să fie, ce-ar putea însemna atunci „calculul contabil calmează un mit”, trântit, în format mai mic, deasupra titlului?</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">De altfel, atitudini „nepărtinitoare” curg cu duiumul şi spală încă de la conceperea acestui tip de dezbatere în public masca inocenţei. Vezi domnule că până şi ministrul Sebastian Vlădescu spune că „în acest moment România nu-şi poate permite acest efort financiar”. Şi s-a rezolvat chestiunea încă din prima pagină! Curios, ar fi avut parte de aceeaşi creditare din partea găştii de socotitori dacă nu l-ar fi făcut Soarta ministru?</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">De aici încolo, cu o superficialitate uimitoare, „socotitorii de uniri” îi dau cu carandaşul. Titlurile, însoţite de scurte pasaje extrase din articole – trei la număr -, sunt de departe cele mai răutăcioase, debordând de un egoism primitiv, de iesle. Pe nea Caisă de la crucea drumului, care n-a văzut în viaţa lui 10 000 $ la un loc, nu poate decât să-l şocheze nota de plată a unei posibile uniri „de 35 de miliarde”. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Pentru cititorii - care nu pot fi impresionaţi cu asemenea tertipuri, înţelegând totuşi că suma în discuţie, la nivelul bugetului ţării noastre, nu este chiar atât de mare - s-a scris deasupra că „România ar trebui să cheltuiască pe Basarabia toţi banii pe care îi primeşte de la UE”. Până la urmă „tot mai aproape pielea decât cămaşa”, aceşti desţăraţi neînţelegând, de fapt, că este vorba despre aceeaşi „piele”.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">„Romanticii”, „visătorii de unire” trebuie să înţeleagă faptul că alipirea Basarabiei va putea destabiliza economia ţării, ar putea compromite chiar intrarea noastră în „paradisul Europei”! </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">După fiecare croşeu înfundat ahotnic în pieptul propriului popor indivizii ţin să precizeze prin avertismente că, în realitate, o mângâie! </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">N-am prea apucat să ne dumirim de unde au scos socotitorii noştri 30-35 de miliarde de euro cash - extrăgând pentru titlu ultima cifră, mai şocantă – din moment ce specialiştii chestionaţi mai jos vin cu estimări ceva mai optimiste. O fi<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>preluând un calcul gata făcut de la ghişeul vreunei agenţii a KGB-ului rebotezat acum? Cine ştie.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Ministrul finanţelor, fără a dispune de cifre proprii, vorbeşte despre un calcul, echivalent a 5% din PIB, pe care troica i l-a pus în faţă; profesorul Daniel Dăianu le spune pe şleau: „cifrele sunt grosiere!” şi că în urma unirii nu ar trebui să se supere nimeni dacă s-ar investi ceva mai mult în Moldova. Având în vedere proiectele europene pentru această parte de ţară, costurile efective din cifra pe care a scos-o troica în discuţie s-ar diminua la 20-25 de miliarde de euro. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Viaceslav Ioniţă recunoaşte ca şi ceilalţi că nici la Chişinău românii nu se caută în buzunare atunci când vine vorba despre dreptul lor în ţara de care au fost rupţi. Independent totuşi de calculul pus pe masă de troica bucureşteană specialistul pomenea de 12 miliarde de euro.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Una peste alta, indiferent de corectitudinea estimărilor lor, indiferent de poziţia pro sau contra unire, însuşi faptul de a accepta să dezvolte public un asemenea subiect sensibil înseamnă o impietate la adresa românităţii. Societatea românească actuală nu este pregătită pentru a participa la asemenea dezbateri, ceea ce se vede cu ochiul liber chiar la autorii celor trei articole. Desigur, la nivel înalt este firesc să existe aprecieri de acest gen, însă acestea trebuie să fie cunoscute şi dezbătute într-un cerc înalt, restrâns şi nu de oricine, înzestrat de Dumnezeu cu pix dar lipsit de minte!</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Şi minte nu înseamnă aici doar cunoaşterea limbajului cifrelor!</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Problema refacerii graniţelor româneşti fireşti trebuie să rămână o prioritate a Bucureştilor, indiferent dacă mirarea ministrului finanţelor că mai există oameni care gândesc la unire este repetată de câteva ori. Astfel înţelegându-se în context „mai sunt din cei care cred în moş Crăciun?”</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Da, domnule ministru sunt şi-s destul de mulţi; pentru a vă convinge, este suficient să coborâţi din palatul Victoria şi să faceţi o promenadă prin „prostime” ca să nu vă mai invităm la o excursie ceva mai solicitantă.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Balanţa avantajelor/dezavantajelor încropită marginal înclină, bineînţeles, spre ultimele. Toată cutia Pandorei va curge peste bieţii ziarişti, pricepuţi în toate şi abilitaţi în nimic, preludiu al Apocalipsei, nu alta: cică va creşte criminalitatea organizată, că va creşte inflaţia din cauza creşterii salariilor basarabenilor, că vom fi invadaţi de muncitori, că vom avea probleme cu Transnistria şi Găgăuzia, că nu-i vom putea integra pe rusofoni. O adevărată anatemă va cădea peste noi!</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">S-ar scărpina la ceafă nea Caisă numai la văzul numărului jumătăţilor de bulină înnegrite şi ar zice: „da dom'le au dreptate băieţii ăştia!” Deşi băieţaşii sunt pe dinafară total suprapunând realităţilor basarabene de astăzi unele fenomene mai vechi, în prezent diminuate. Este greu de spus dacă mai este acoperit puseul de superioritate al unor românaşi de-ai noştri care-şi umflă piepturile pe la Chişinău şi le aruncă în nas românilor de acolo răsuflatul: „bă, voi sunteţi mai săraci!” </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Economia Republicii Moldova ca şi a României se menţine esenţialmente pe forţa de muncă plecată în străinătate şi apoi, salariile raportate la preţ, plus diferenţa şi numărul taxelor şi impozitelor, ceva mai relaxat şi mai simplificat în stânga Prutului, ar mai scădea din elanul antiunionist al troicii bucureştene. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Ţin să informez trustul inconştient că, între timp, din 1991 încoace şi în Basarabia s-a înregistrat o îmbunătăţire a nivelului de trai. Că nu trebuie nimeni „să pună la treabă forţa de muncă locală” (!) ea munceşte singură şi mult mai mult decât o mulţime de dincoace care pescuieşte alături de bieţii militari dislocaţi în preajmă să-i refacă digurile luate de ape! </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">A acuza populaţia Basarabiei de lene este o mare dovadă de necunoaştere a ei. Cine a trecut Prutul vreodată a putut sesiza diferenţa în această privinţă, în primul rând după aspectul loturilor agricole. Trebuie precizat aici că ţăranii din Basarabia nu au beneficiat de subvenţii, fiind lăsaţi să se descurce singuri. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">De ce venitul pe cap de locuitor este mai mic? Din simplul motiv că agricultorii, de exemplu, nu au o piaţă de desfacere rentabilă – mai ales în condiţiile în care în anul de referinţă pentru troică, 2003, R. Moldova a cunoscut un adevărat embargou economic – surplusurile lor erau aruncate la gunoi pentru că preţul la care au ajuns pe piaţă nu acoperea nici măcar cheltuielile de transport în timp ce în România, ţara care ar fi trebuit să se gândească la ei, preţul la 1 kg de varză era de 12000 lei; 1 kg ceapă 15000 lei etc., etc. Un kilogram de arpacig – unul dintre cele mai scumpe produse agricole - costa în primăvara anului 2003, în Basarabia cel mult 2 lei (5000 lei) în timp ce la noi atingea cu brio suma de 100 000 lei! Şi aici este vorba în special despre surplus, nu despre nivelul de trai.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Valoarea produselor agricole în comparaţie cu aceea a articolelor industriale este mai mică, ceea ce se reflectă şi asupra economiei basarabene, de aceea şi nesocotiţii în discuţie preferă mai mult Transnistria! Dar pentru că acolo sunt problemele care sunt, „de ce ar fi aşadar un mare necaz pierderea unui teritoriu de doar 4000 de kilometri pătraţi pe care românii îl părăsesc constant?”</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Lăsând agramatismul la o parte, de remarcat cu câtă uşurinţă tranşează teritoriul românesc aceşti avortoni ai naţiunii. Nu văd nimic mai departe de propria iesle, să rupem din propria ţară, că avem de unde! Curios, dacă ar ceda cu aceeaşi uşurinţă un sfert din vila pe care o deţine vreunul dintre ei, aşa… de amorul artei.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Criminalitatea din Basarabia nu mai este o problemă şi se înscrie demult în limite acceptabile nefiind în stare să modifice îngrijorător coeficientul de la nivelul Ţării. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Apoi, cât de mult ar putea influenţa rata inflaţiei la nivelul întregii ţări mărirea salariilor bugetarilor basarabeni? Autorii sunt conştienţi de raportul celor două entităţi? Dacă nu înţeleg să rupă de la gura lor un călcâi de pâine, zilnic, pentru nobilul şi cine ştie, irepetabilul moment al reîntregirii ţării cum pot fi catalogaţi aceşti indivizi? </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Este suficient pentru România să-şi scoată la suprafaţă toată economia subterană, să lichideze „grupurile de interese”, să pună capăt marilor escrocherii financiare pentru a aduna suma necesară unirii Basarabiei. Şi dacă vrea troica, o poate face chiar cash.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">De ce sperie atât de mult imigraţia? Le-a luat locul binemeritat de muncă vreun basarabean? Câţi basarabeni lucrează în România, cu excepţia acelora stabiliţi definitiv în Ţară? Asemenea celorlalţi români, basarabenii preferă să caute un venit ceva mai mare decât ar putea obţine în România, de aceea pleacă în alte direcţii. Printre altele, trebuie spus că destinaţia rusească cedează teren din ce în ce mai mult Spaniei, Italiei, Greciei, Israelului. Lucruri care se pot verifica nu de la birou, ci măcar prin românii reveniţi din străinătate.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Sigur că unirea presupune noi bătăi de cap, ca orice întreprindere, mai ales, politico-economică; îi asigur însă că nu vor fi nevoiţi aceşti ziarişti să recurgă la exerciţii suplimentare ale creierului şi voinţei. Unirea se poate face şi peste ei. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Pe de altă parte, asemeni perioadei dintre cele două războaie mondiale cât şi în perspectivă integrarea Basarabiei în componenţa statului român nu poate consta decât dintr-un proces gradual, etapizat pentru toate nivelele şi direcţiile. Însuşi faptul de a discuta la modul cash, brusc în asemenea condiţii este o prostie.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Cine le-a spus că Ţara este doar a lor şi că pot da cu coatele şi în ceilalţi confraţi? Cine le-a dat dreptul să pună cifre peste sufletele şi suferinţele Basarabiei? </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Indiferent de egoismul şi nesaţul unor inconştienţi Basarabia – înţelegând aici şi teritoriul de la răsăritul Nistrului – este pământ românesc, statul român fiind obligat să-i ia în considerare fără diferenţieri pe românii din teritoriile răpite. Insinuările de tipul calculului la care s-au pretat cei trei nesocotiţi echivalează din acest punct de vedere cu un atentat la integritatea ţării.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Rămâne să ne mai întrebăm cu ce ocazie s-a ajuns la o asemenea discuţie, „în premieră”, aşa din senin, chiar acum. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Nu pot exista mai multe răspunsuri decât acela legat de valul mare de cereri ale basarabenilor pentru redobândirea dreptului lor, moştenit de la părinţi şi bunici, de a fi cetăţeni ai statului român. Cifrele avansate în ultimele luni cresc vertiginos, în prezent fiind dificil de a le mai preciza. Cereri de redobândire a cetăţeniei române sunt semnate de români basarabeni de toate categoriile sociale, de români care declară că au aşteptat cealaltă formă firească de recunoaştere a apartenenţei lor naţionale şi cetăţeneşti.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Avalanşa acestor cereri a luat prin surprindere atât administraţia de la Chişinău, Moscova, cât şi pe aceea de la Bucureşti. Fenomenul este inedit iar încetarea acordării cetăţeniei române implică o serie întreagă de riscuri pe care nimeni nu şi-ar asuma-o. Pentru că nu pot accepta înfrângerea, filierele postsovietice, în serviciul Moscovei, caută să curme procesul de faţă, însă pârghiile democratice nu le sunt la îndemână acum. După ce au aruncat pe piaţă aserţiuni precum oamenii „vin” pentru bani, au reuşit să cointereseze vreo câţiva indivizi, din interior, care să rezolve problema în mod intelectual. Aşa apar „analizele” de tot felul a unor indivizi „dezinteresaţi” dar foarte preocupaţi.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Sunt ademeniţi oare aceşti oameni doar de „banii” României? De ce nu curg atât de mulţi spre Canada, SUA, Elveţia, Rusia, la urma urmei? Rusia nici nu şi-ar face calcule de buzunar pentru a-şi estima costurile absorbirii Basarabiei, n-ar face-o nici măcar Ucraina. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În România însă s-au găsit socotitori ai nevoilor noastre.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Este îmbucurător măcar faptul că această tentativă de înveninare artificială nu este inserată într-un cotidian cu un tiraj ceva mai mare, pentru a face mai mult rău decât acela provocat. Pentru Basarabia însă această palmă a ziaristului român a durut ceva mai tare… </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> De Costică Asăvoaie şi Vitalie Josanu</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">replica adresata unui cotidian patriotic, <a href="http://www.presa-zilei.ro/stire/4551/unirea-basarabia.html">http://www.presa-zilei.ro/stire/4551/unirea-basarabia.html</a></span></div>ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-35838730936508713562010-11-14T11:27:00.000+01:002010-11-14T11:27:06.816+01:00S.O.S.! pentru Cetatea Alba<div class="box495x300"><div class="box495"><div class="boxArticolContent"><div class="clearfloat"></div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><a class="no_thickbox" href="http://www.timpul.md/uploads/modules/news/5386/edit2.jpg" id="fotoMare" rel="galerie" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;" title=""><img height="292" src="http://www.timpul.md/uploads/modules/news/5386/487x292_edit2.jpg" width="487" /></a><a class="no_thickbox" href="http://www.timpul.md/uploads/modules/news/5386/edit1_3.jpg" id="fotoMare" rel="galerie" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;" title=""><img height="292" src="http://www.timpul.md/uploads/modules/news/5386/487x292_edit1_3.jpg" width="487" /></a></div><div class="fotoArticol" id="c_fpgi0_image0" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; display: block;"></div><div class="fotoArticol" id="c_fpgi0_image1" style="display: none;"></div><div id="fpgi0_player" style="display: none;"></div><div id="fpgi0_description" style="display: none;"></div><div class="corpArticol"><div class="corpArticolLeft"><div class=" jcarousel-skin-detalii" jquery1289729685906="null"><div class="jcarousel-prev jcarousel-prev-horizontal jcarousel-prev-disabled jcarousel-prev-disabled-horizontal" disabled="disabled" jquery1289729685906="8" style="display: block;"></div><div class="jcarousel-next jcarousel-next-horizontal jcarousel-next-disabled jcarousel-next-disabled-horizontal" disabled="disabled" jquery1289729685906="9" style="display: block;"></div><div class="separator" jquery1289729685906="4" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; display: block; text-align: center;"><br />
</div><div class="jcarousel-clip jcarousel-clip-horizontal" jquery1289729685906="7" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; display: block; text-align: justify;"><strong>Mai bine de 30 de ani, autoritatile ucrainene restaureaza intermitent si fragmentar bine cunoscuta in toata lumea Cetate Alba. In 2009, spre exemplu, putinele lucrari de renovare a monumentului au fost stopate, din lipsa de fonduri. Desi expertii din RM, timp de decenii, suna alarma privind distrugerile masive ale fortaretei si solicita conservarea cat mai urgenta a acesteia, autoritatile din Ucraina, statul caruia ii apartine sudul Basarabiei din 1944, nu iau masuri de remediere a situatiei. </strong></div></div></div><div class="articol"><!--break--><br />
Savanti din Romania si R. Moldova considera ca renumita Cetate Alba, de importanta deosebita in contextul istoriei si culturii noastre, mai poate fi salvata doar prin eforturile comune ale celor trei tari. Este cea mai reprezentativa fortareata medievala din spatiul Europei de Est, are o suprafata de noua hectare, a doua ca marime dupa Cetatea Chilia, de sapte hectare, ramasa doar in memoria romanilor. Cetatea Alba n-a fost restaurata din 1967 si s-a aflat in calea rautatilor localnicilor, care au distrus-o in mare parte. In Ucraina exista o serie de probleme legate de ges<br />
tionarea monumentului, iar vocile specialistilor care cer includerea acestuia in patrimoniul UNESCO nu se aud. Renovarea in intregime a Cetatii Albe necesita mijloace financiare masive.<br />
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">In contextul integrarii europene, expertii pun nu doar problema ocrotirii si valorificarii celor mai importante monumente istorice din RM, dar si a celor de pe teritoriul Ucrainei, care fac parte integranta din patrimoniul nostru national. Bunaoara, chestiunea valorificarii Cetatii Albe - atat de Ucraina, cat si de RM - este una de prima importanta, monumentul istoric fiind azi intr-o stare avansata de degradare. In 2009, Guvernul Ucrainei n-a acordat fonduri pentru restaurarea Cetatii Albe. Pentru 2008, autoritatile ucrainene au alocat 1,5 milioane de hrivne, bani din care au fost restaurate doua turnuri si fragmente din zidurile de aparare.</div>„Nu stim cand vor fi reluate lucrarile de restaurare a cetatii, continuitatea acestora depinde de alocatiile bugetului de stat al Ucrainei. Pe viitor, exista intentii sa fie prevazuti bani din bugetele de stat si regional”, ne-a declarat Tatiana Samoilova, directoarea Sectiei de arheologie a Institutului de Arheologie al Academiei de Stiinte a Ucrainei.<br />
<strong>„Daca vom tacea, vom pierde cetatea in cativa ani” </strong><br />
<strong></strong><br />
Mariana Slapac, vicepresedinta Academiei de Stiinte din Moldova (ASM), este autoarea unor studii dedicate Cetatii Albe. Impreuna cu alti experti din partea ICOMOS Moldova (sectia moldoveana a organului consultativ UNESCO in problema monumentelor istorice si a pastrarii patrimoniului cultural UNESCO), de ani de zile readuce in atentia factorilor decizionali din Ucraina, chiar a presedintelui Iuscenko, chestiunea restaurarii Cetatii Albe. Specialistii au cerut in repetate randuri Ministerului Culturii al RM sa se implice, dar nu au primit niciun raspuns oficial in aceasta privinta.<br />
„Este vorba de patrimoniul cultural comun al RM, Romaniei, Ucrainei si Turciei. In acea zona exista succese numai la compartimentul arheologie. Putem contribui si noi, specialistii din RM, la valorificarea Cetatii Albe, care degradeaza pe an ce trece. Am o succesiune de fotografii, incepand cu anii 1991-1992. Daca le-am compara cu cele de azi, schimbarile sunt izbitoare si incomparabile. Lucrarile de restaurare efectuate de ucraineni in anii `80-`90 au fost de foarte proasta calitate. S-au folosit procedee de renovare inacceptabile in tarile civilizate. In rezultatul acestora, o buna parte a unui turn circular de pe malul limanului nistrean, practic, a fost distrus”, a afirmat Mariana Slapac.<br />
„Desigur, nu vrem sa acutizam relatiile noastre cu Ucraina. Totusi, daca vom tacea despre faptul cum este gestionat patrimoniul istorico-cultural comun, vom pierde cetatea, mandria noastra nationala. Noi trebuie sa fim prezenti acolo, place asta sau nu cuiva”, considera vicepresedinta ASM.<br />
<strong>„E necesara reluarea substantiala a dialogului”</strong><br />
Dr. arhitect Sergius Ciocanu, presedintele ICOMOS Moldova, este de parere ca „orice deteriorare, voita sau ne-voita, a acestui monument istoric, lipsa intretinerii corespunzatoare statutului lui de monument protejat ar trebui sa trezeasca reactii aici, la Chisinau. In primul rand, este necesara intretinerea cetatii in conditii decente, corespunzatoare statutului ei de monument protejat. Dar acolo, spre regret, se produc uneori evenimente ce pericliteaza integritatea monumentului”.<br />
Astfel, in anul 2007, ICOMOS Moldova a adresat o scrisoare de protest administratiei presedintelui tarii vecine, atragand atentia asupra deteriorarilor cauzate cetatii-monument de incendii si focuri de artificii in cadrul turnarii acolo a unui film artistic, precum si asupra inadmisibilitatii unei astfel de atitudini fata de un obiectiv de patrimoniu cultural.<br />
Solicitat de TIMPUL, Andrei Gaitanaru, purtator de cuvant la Ministerul roman al Culturii, Cultelor si Patrimoniului National, a declarat: „Statul roman nu a alocat fonduri intr-un proiect de renovare a Cetatii Albe. A existat aceasta intentie in anii 2000, lansat de fostul ministru Ion Caramitru, care nu a fost materializata din cauza blocajului survenit in relatiile Romaniei cu Ucraina si RM. Deocamdata nu exista un plan concret in aceasta privinta, e necesara reluarea substantiala a dialogului”.<br />
<strong>„Ar fi normal ca si Romania sa se implice...”</strong><br />
Totusi, in imediata vecinatate a cetatii continua sapaturile anticului oras grec Tira, care deschid pagini noi de istorie. Pe parcursul a mai multi ani, acolo s-au descoperit o cantitate mare de statui de marmura, monede antice si din Evul Mediu, fragmente de teracota, ceramica, amfora, care ajung in tezaurul ucrainean. „Efectuam anual lucrari de conservare a acestui oras, ca, pe viitor, aici sa fie creat un muzeu sub cerul liber”, a relatat Tatiana Samoilova.<br />
Mentionam ca, doar intre anii 1996-97, pe langa specialistii ucraineni, la sapaturi au participat si cei din RM, si cei de la Institutul National de Tracologie din Bucuresti. „Au fost deosebit de importante lucrarile noastre de langa Cetatea Alba in acea perioada, cand am stabilit prezenta romana si getica acolo, incepand cu mileniul I inaintea erei noastre, din secolul X, si pana in secolul IV era noastra”, sustine dr. Ion Niculita, conducator stiintific. „E dificila implicarea RM in sapaturile de la Cetatea Alba, depinde de insistenta noastra in aceasta privinta, de mijloacele financiare de care dispunem si de intelegerea cu Institutul de Arheologie al Academiei de Stiinte din Kiev”, a spus Niculita.<br />
Arheologul Ion Candea, directorul Muzeului Brailei, si-a exprimat regretul ca inca<br />
nu exista niciun demers al Romaniei catre Ucraina de restaurare si valorificare a renumitei fortarete. „Ar fi normal ca si Romania sa se implice intr-un proiect de colaborare cu partea ucraineana. Poate fi un proiect UE, ca o mana de ajutor autoritatilor ucrainene. Este un monument exceptional pentru o linie comuna de turism. Autoritatile noastre sunt greu de sensibilizat in privinta Cetatii Albe, mai ales ca mai exista multe alte monumente in Romania care trebuie restaurate. Spre exemplu, Cetatea lui Mircea cel Batran de la Turnu-Magurele chiar e lasata de izbeliste si arata mult mai rau decat Cetatea Alba. Ucraina, inainte de toate, trebuie sa solicite sprijin international in aceasta privinta”, a conchis specialistul. <br />
<br />
Autor: Angelina Olaru<br />
<a href="http://www.timpul.md/articol/s-o-s--pentru-cetatea-alba-5386.html">http://www.timpul.md/articol/s-o-s--pentru-cetatea-alba-5386.html</a><br />
</div></div></div></div></div>ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-31840181723918008172010-11-03T17:54:00.001+01:002010-11-03T17:54:00.160+01:00Emanciparea economică în raport cu primenirea culturii populare.<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"></span> <div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Omenirea este datoare istoriei cu încă două monumente pentru tot atâtea sfinte: Sfintei Foame şi Sfintei Lene. Evoluţia societăţii umane – cu toate ingredientele pe care le are – a fost marcată, în esenţa ei, de cele două fenomene primordiale şi esenţiale. Să le conturez, pe rând: </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Coborâm în timp, în preajma primilor umanoizi, un grup de sălbatici pentru care preocuparea principală era căutarea hranei. Foamea i-a obligat să caute de mâncare. Asemenea preocupare este ceea ce numim noi, cei de acum şi de mai înaintea noastră, MUNCĂ. Foamea i-a obligat şi îi mai obligă pe oameni să lucreze. Culesul şi vânatul au constituit ocupaţiile zilnice, care presupuneau, mai ales cea din urmă activitate, ASOCIEREA, traiul în comunitate. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Foamea i-a făcut să gândească la prima organizare a muncii, l-a transformat pe om în producător. Aici a păşit pragul ce îl despărţea de lumea fiarelor. Agricultura, păstoritul – astăzi activităţi banale dar care au constituit, prin practicarea lor în acele vremuri de început ale omenirii, un salt care ar echivala cu acela al zborului în cosmos de mai târziu... . Munca şi nevoia permanentă de confort l-au pus pe om în faţa unor noi probleme, din ce în ce mai diversificate, care l-au obligat să caute noi soluţii, adică să gândească.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Pe de altă parte, există şi opusul oricărei activităţi fizice, Lenea. Fiecare membru al comunităţilor umane din toate timpurile o cunoştea şi nu puţini se lasă prinşi în mrejele ei. Nevoia de hrană, destul de presantă, îl punea pe leneş în faţa unei dileme esenţiale: cum să depună un efort mai mic dar să producă mai mult decât semenul său. Aşa apar <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">inventatorii</i></b>.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Cam în acest mod – mult prea schematizat aici - s-ar putea percepe evoluţia tehnică, de la apariţia harponului şi propulsorului, a arcului şi săgeţii, a roţii, până la cele mai sofisticate aparate ale vremurilor în care trăim. Aceştia au imprimat evoluţiei societăţii umane o linie evolutivă ascendentă în ciuda tuturor sincopelor sesizate. Revoluţia tehnică din toate timpurile, a fost posibilă graţie spiritului inventiv al omului.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Fiecare perioadă istorică, orice comunitate umană, în definitiv, orice individ tinde spre superlativele sale, căutând şi însuşindu-şi cele mai facile mijloace, oricât de novatoare ar fi ele şi chiar dacă<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>trebuie să părăsească uneori, pentru totdeauna, practici mai vechi, perpetuate de strămoşii săi. Multe dintre acestea sunt manifestări străvechi care îşi diluează semnificaţiile iniţiale odată cu emergenţa modernităţii şi devin deja „elemente culturale de prisos”. Odată cu acestea este sortit dispariţiei şi o bună parte din inventarul material al fiecărei moşteniri răpuse de maşina timpului. Astfel, filoane adânc înrădăcinate ale tradiţiilor comunităţilor umane, moştenirile „din bătrâni”, reprezintă – în prezent - doar un cumul cantitativ nesemnificativ al unor tradiţii perene, care au reuşit să reziste sau, cele mai multe dintre ele, să se adapteze noilor prefaceri. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Primenirea substanţei culturale se face şi astăzi, uneori fără să ne dăm seama; îi implică chiar şi pe cei care sunt animaţi de un anume spirit de conservare sau simpli admiratori ai artei populare. Descoperirea şi utilizarea pe scară largă a plasticului şi inoxului – de exemplu – au fost în măsură să distrugă o întreagă civilizaţie a lemnului şi ceramicii, înlocuind acest material din gospodărie, începând de la jucăriile copiilor şi terminând cu tâmplăria. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Dezvoltarea mass-mediei şi răspândirea difuzorilor săi la sate au suprimat vechile metode de transmitere a moştenirilor culturale, „din gură în gură”, cum se spune în mediul românesc. Din difuzor de folclor, omul modern tinde să devină un consumator de informaţie, care – cu toate rezervele calitative – conturează ceea ce numim cultură. Totodată <i style="mso-bidi-font-style: normal;">mass-media</i>, ca factor de răspândire culturală, duce la uniformizare substituind cele mai multe urme ale tezaurului microregional. Mijloacele informaţionale moderne impun ceea ce numim astăzi „moda” şi sunt în măsură să dicteze gustul pe o suprafaţă ce corespunde spaţiului de acoperire pe care îl au. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">De remarcat, în acest sens, faptul că în aşezările mai izolate, unde curentul electric - însoţit de întreaga aparatură de consum, dependentă de această sursă de energie, aici şi televizorul, radioul, etc. - a pătruns relativ târziu, s-a păstrat un bagaj cultural mult mai bogat faţă de vecinătatea ceva mai emancipată, din punct de vedere economic. Din asemenea regiuni „defavorizate” antropologii inspiraţi şi-au cules şi mai adună încă cele mai multe materiale ştiinţifice. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">De altfel, cele mai fertile terenuri pentru specialişti nu sunt localităţile modernizate, ci mai ales acelea retrase de căile de comunicaţie, de urbe, cele din regiuni istorice cu stabilitate demografică cum sunt – la români – cele montane, piemontane, de pădure. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Pe de altă parte, regiunile intrate mai târziu în sistemul de locuire medieval, cum sunt stepele estice, Bugeac şi Cubolta (R. Moldova), de exemplu, cu populaţie rară până în veacurile XVI-XVII, din cauza devastărilor tătăreşti<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[1]</span></span></span></span></a>, prezintă alte fenomene interesante. Aceste regiuni au cunoscut anumite întreruperi de locuire, fiind populate ceva mai intens de etnici români, colonizaţi atât din interiorul Ţării Moldovei, cât şi de comunităţi umane din statele medievale româneşti învecinate: Ţara Românească şi – mai ales<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>- Transilvania<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[2]</span></span></span></span></a>. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Din această cauză, se remarcă aici un anumit amalgam de tradiţii specifice de la sat la sat şi chiar în interiorul aşezării, cu trimitere la alte spaţii etnografice personalizate, ceva mai accentuat decât în restul Moldovei istorice, despre care încă Dimitrie Cantemir scria că „altminteri, obiceiurile sînt tot atît de deosebite, cât este de deosebit aerul de la un ţinut la altul al ţării”<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn3" name="_ftnref3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[3]</span></span></span></span></a>. În regiunea Cuboltei, graţie fenomenului sesizat mai sus, s-a produs o sinteză a unui cumul de obiceiuri şi practici din spaţii româneşti mai îndepărtate, ca şi a unor fire alogene de import. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">O cercetare etnografică specială a regiunii Cuboltei este în măsură să răsplătească cercetătorul interesat, dezvăluindu-şi o serie întreagă de conexiuni strânse, de ordin cultural, cu multiple valenţe istorice complementare informaţiilor cunoscute în prezent.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Perturbări cu urmări semnificative asupra satului românesc poate produce chiar integrarea în Uniunea Europeană, care ne obligă – într-un fel sau altul - să ne debarasăm de anumite practici tradiţionale, calificate a fi „prea crude”, „neigienice”, „neconforme” etc., adânc ancorate în trecutul nostru. În gospodăriile particulare nu se va mai admite – de exemplu - tăierea porcului, impunându-se în acest scop abatoarele. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Vor dispărea, totodată, şi elemente caracteristice ale sărbătorii Ignatului (când se taie porcii), nu se va mai împărţi „pomana porcului” iar copiii nu vor mai putea călări godacul pârlit şi învelit pentru a se răcori. Nu este exclus să dispară – asemenea coacerii pâinii în gospodăriile rurale - o întreagă industrie casnică legată de acest eveniment, când toţi membrii se pregătesc de sărbătorirea Crăciunului.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Sunt sortite dispariţiei – în lipsa unei intervenţii politice speciale – prepararea tradiţională a lactatelor la stână, tehnici de uscare a fructelor, fabricarea de ţuică, palincă, rachiu în cadrul gospodăriilor săteşti, odată cu transformarea stânilor în ferme modernizate, prin introducerea unor norme comunitare prohibitive şi prin introducerea „mărcii înregistrate”.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></b></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Un alt element prezent aici şi ameninţat cu dispariţia – dacă nu cumva acel spirit de conservare, încă viu, al comunităţilor rurale va încerca şi va reuşi o adaptabilitate a practicilor tradiţionale la noile vremuri alimentând, în continuare, vigoarea specificului local – ţine de sărbătorirea Duminicii Mari, a Pogorârii Sfântului Duh, când se sfinţesc toate ierburile. Pe podeaua bisericilor şi caselor se aşterne iarbă sau flori şi frunze de nuc. Gospodarii schimbă între ei pomeni „de sufletul morţilor”, constând din obiecte de vestimentaţie sau de uz casnic, alături de câteva plăcinte cu o lumânare aprinsă<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn4" name="_ftnref4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[4]</span></span></span></span></a>. Pare să ne părăsească primul aspect al sărbătorii, în ultimul timp unii gospodari preferând să aşeze în vaze câteva fire de flori şi frunze de nuc, pentru a nu se păta covoarele. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Dacă o parte din bagajul cultural tradiţional rămâne în trecut, locul rămas se înnoieşte – printre altele – cu o serie întreagă de importuri care, deocamdată, fac o notă discordantă ţipătoare în peisajul românesc. Dintre acestea, din ce în ce mai frecvent încep să apară în calendarele şcolare Haloween-ul, o sărbătoare de import care deocamdată s-a suprapus aici mai ales prin coloritul şi ineditul costumaţiei şi mai puţin sau chiar deloc prin semnificaţiile şi rosturile sale. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Simbolul tradiţional, cu multă încărcătură creştină, al Mielului din cadrul sărbătorilor Pascale, este deja înlocuit de iepuraşul catolic, care preia cu această ocazie atribuţiile lui Moş Crăciun.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În februarie îşi mai face simţită prezenţa, deja cu multă autoritate, sărbătoarea îndrăgostiţilor, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Valentine's day</i>, care „obligă” majoritatea colectivelor şcolare şi ale căminelor culturale să vină cu un program adecvat. În ultimul timp însă, unii specialişti au atras atenţia asupra faptului că la români există deja o zi a îndrăgostiţilor, la 26 februarie, Dragobetele (specifică Olteniei, sud-vestul României), ceea ce a condus la un alt fenomen curios: o parte a populaţiei este fidelă tradiţiei importate, alta Dragobetelui în timp ce ultima, mai conciliantă, le marchează pe amândouă! </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Caracteristicul Mărţişor, purtat în piept odinioară de toată suflarea românească în luna martie, o posibilă „marfă culturală de export” sau element cultural-identitar – aşa cum pentru ruşi este celebră, printre altele, Matrioşka - pierde teren din ce în ce mai mult. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În regiunea Basarabiei ( = R. Moldova), ca urmare a existenţei un timp relativ îndelungat în componenţa Uniunii Sovietice şi-au făcut simţită prezenţa unele obiceiuri importate dar care au prins deja rădăcini destul de viguroase. Dintre acestea, merită făcută o scurtă trimitere la importul din lumea rusească: în cadrul ceremonialului nunţii, se solicită mirilor să se sărute, strigându-se „amar!” (rom.) = „gor'ko!” (rus.). De asemenea, se reţine aici frecvenţa toasturilor caracteristice mediului caucazian<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn5" name="_ftnref5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[5]</span></span></span></span></a>, în cadrul diverselor reuniuni festive din Moldova <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><u>ex-sovietică</u></b>.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Exemple de acest fel ar mai putea continua, toate însă vor naşte o singură întrebare: putem stopa acest proces din ce în ce mai alert în prezent?</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Desigur că nu. Cultura populară este un organism viu, care suferă schimbări permanente în colectivitate şi nu depinde, decât foarte puţin, de forţa individuală. Elementele tradiţionale depăşite de beneficiile modernităţii, care vin să le înlocuiască, nu pot subzista doar prin argumentul perpetuării lor strămoşeşti, chiar dacă şcoala – ca principal element de educaţie -, alături de televiziune – element mai mult teoretic – ar depune eforturi supraomeneşti în acest sens. Ceea ce devine de prisos ocupă, în cele mai fericite cazuri, un loc undeva prin podul bunicii sau, frecvent din păcate, doar în vagile amintiri ale acesteia.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">O punte de salvare, remarcabilă pentru valorile materiale ale artei populare, este industria artizanatului şi pare a fi un refugiu fericit, în cazul în care aceasta nu intervine cu propriile ajustări, dând naştere la ceea ce numim astăzi <i style="mso-bidi-font-style: normal;">kitsch</i>. În acest context, se poate deja vorbi despre producţia de artizanat autentic şi aceea de <i style="mso-bidi-font-style: normal;">kitsch</i>. Produsele de artizanat sunt un produs foarte preţuit pe piaţă, devin printre altele un produs asociat industriei turismului în orice ţară. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Pentru a se preveni impietarea specificului local, mulţi meşteri populari autentici sunt şi etnografi autodidacţi, colaborarea acestora cu instituţiile muzeale de profil intrând deja în limitele firescului. Târgurile meşterilor populari organizate de muzeele de etnografie sau de organizaţii meşteşugăreşti, sunt de un colorit aparte, fiecare expozant reprezentându-şi regiunea din care provine prin produsele sale iar publicul, în afară de posibilitatea de a procura ceea ce este perceput ca un „produs exotic”, beneficiază de momente educative şi estetice deosebite.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">De asemenea, un interes aparte îl reprezintă pensiunile turistice care îl introduc pe turist în mediul gospodăriei agricole tradiţionale. Aceste mici oaze devin, în perspectivă, păstrătoarele ideale ale ocupaţiilor şi metodelor de micro-producţie tradiţionale. De observat, în regiunile montane, o anumită predilecţie a turiştilor străini spre pensiunile agro-turistice, acestea devenind un concurent foarte serios instituţiilor hoteliere.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Se poate observa şi în România, un obicei de decorare a curţilor cu piese autentice ale gospodăriei rurale, revalorificate acum graţie unei influenţe Occidentale. Nu mai este o curiozitate să vezi, în curţile satelor, căruţe de lemn împodobite cu ghivece de flori, porţi de lemn sculptate cu motive geometrice şi vegetale tradiţionale, chiupuri ceramice, ornamente cu porumb, usturoi, trofee de vânătoare, blănuri etc. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Este adevărat că în mare parte, prin modalitatea de expunere, nu se respectă normele de conservare aferente, o serie întreagă de materiale fiind ameninţate cu degradarea, pe de altă parte însă, trebuie remarcată o anumită reorientare a gustului estetic al românilor, „lada bunicii” fiind din ce în ce mai mult în centrul atenţiei. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Orice lucru vechi începe să fie apreciat, personalul muzeului, pus în faţa unei piese – chiar destul de frecvent întâlnită – este nevoit adesea să negocieze un preţ de achiziţie. Actele de donaţie de piese de patrimoniu la muzeu, sunt din ce în ce mai puţine. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În ceea ce priveşte formele moderne de supravieţuire ale artei populare, creionate foarte sumar în intervenţia de faţă, trebuie împărtăşită părerea că, acestea mai au nevoie de încurajare şi de consultanţa personalului specializat. Cu această ocazie, multe elemente, astăzi pe cale de dispariţie, pot reînvia şi aduce un profit spiritual şi economic remarcabil. O implicare instituţională notabilă a fost cea a Muzeului Civilizaţiei şi Tehnicii Populare Tradiţionale din Dumbrava Sibiului<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn6" name="_ftnref6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[6]</span></span></span></span></a>, România, care a valorificat mai multe instalaţii tehnice pe cale de dispariţie<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn7" name="_ftnref7" style="mso-footnote-id: ftn7;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[7]</span></span></span></span></a>, de exemplu. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În judeţul Neamţ mai există câteva instalaţii de apă: mori, pive pentru bătut ţesăturile de lână şi gatere care – dacă nu vor putea fi valorificate muzeistic – ar putea fi salvate de o eventuală iniţiativă privată. Beneficiind de potenţialul turistic deosebit al zonei, crearea unui parc special în care vizitatorii să poată vedea aceste instalaţii în funcţiune pare a fi soluţia cea mai fericită. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Festivităţile publice, gen zilele localităţii sau cele prilejuite cu diverse ocazii capătă un farmec aparte atunci când programele sunt inspirate din bagajul spiritual local, reanimându-se cutume, practici, ritualuri şi un tezaur folcloric reprezentativ. Personalul de specialitate trebuie să se regăsească în formula organizatorică, cel puţin cu rol consultativ, evitând riscul de bagatelizare spre care poate duce excesul de zel al unor organizatori neavizaţi, suprasolicitându-se – mai ales – încărcătura simbolistică<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftn8" name="_ftnref8" style="mso-footnote-id: ftn8;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[8]</span></span></span></span></a> sau forţându-se prin atipii stridente. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.75in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Concluzia cea mai potrivită a constatărilor propuse reflecţiei aici nu poate fi decât una singură, şi anume: în contextul evoluţiei cultural-economice, eforturile de păstrare a tradiţiei populare trebuie să se concentreze asupra formelor autentice, fără a admite alterarea lor.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div style="mso-element: footnote-list;"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;">de Vitalie Josanu</span><br clear="all" /><hr align="left" size="1" width="33%" /><div id="ftn1" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[1]</span></span></span></span></a><span style="font-size: x-small;"> Victor Spinei, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Aspecte economice şi sociale ale evoluţiei comunităţilor locale din spaţiul est-carpatic în sec. X-XIII</i>, în <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Hierasus, </i>anuar<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">'78, vol. I, Botoşani,1979, p. 224; Ion Tentiuc, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Populaţia din Moldova centrală în secolele XI-XIII</i>, Ed. Helios, <city w:st="on"><place w:st="on">Iaşi</place></city>, 1996, p.72.<i style="mso-bidi-font-style: normal;"></i></span></span></div></div><div id="ftn2" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftnref2" name="_ftn2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[2]</span></span></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-size: x-small;"> <span lang="RO">Fără a insista prea mult asupra acestui aspect de ordin istoric, se atrage atenţia asupra preponderenţei antroponimelor Ungureanu, Mărgineanu, Ţurcanu, Ardeleanu, Mocanu, toate indicând aceeaşi direcţie de imigrare: Transilvania, vezi şi Rocsana Josanu, Vitalie Josanu, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Contribuţii privind evoluţia populaţiei şi a aşezărilor medievale româneşti de la răsăritul ţării Moldovei. Studiu de caz asupra satului Chetrosu, jud. Soroca</i>, Casa editorială Demiurg, Iaşi, 2006, p. 39-49, 63-72.</span></span></span></div></div><div id="ftn3" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftnref3" name="_ftn3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[3]</span></span></span></span></a><span style="font-size: x-small;"><span style="mso-ansi-language: FR;"> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Dimitrie Cantemir, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Descrierea Moldovei</i>, Ed. Minerva, Bucureşti, 1986, p. 138. În satul Humuleşti, locul naşterii marelui povestitor român Ion Creangă, astăzi suburbie a or. Târgu Neamţ (România), în regiunea - sugestiv numită – Bejeni, sunt localnici care şi-au păstrat încă vorba ardelenească a strămoşilor lor, aşezaţi aici încă de prin secolele XVIII-XIX. Un interes aparte, în sensul cristalizării unei culturi locale specifice, cu aportul nemijlocit al elementului românesc din Transilvania, îl reprezintă şi Valea Bistriţei, Elena Florescu, Adolph Chevallier, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Valea Bistriţei – tradiţii populare</i>, Piatra Neamţ, 1993, p. 30; Lucia Cireş, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Aspecte ale vieţii pastorale în folclorul obiceiurilor din Moldova</i>, în <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei</i>, III, Casa editorială Demiurg, Iaşi, 2003, p. 119-124.</span></span></div></div><div id="ftn4" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftnref4" name="_ftn4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[4]</span></span></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-size: x-small;"> <span lang="RO">S. Chetrosu, jud. Soroca, Republica Moldova.</span></span></span></div></div><div id="ftn5" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftnref5" name="_ftn5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[5]</span></span></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-size: x-small;"> <span lang="RO">Diferite de închinările obişnuite la români, urările de pahar fiind anticipate de câte o naraţie anecdotică, filosofico-moralizatoare.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></span></span></div></div><div id="ftn6" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftnref6" name="_ftn6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[6]</span></span></span></span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-size: x-small;"> Ioan Opriş, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Transmuseographia</i>, Ed. Oscar print, Bucureşti, 2000, p. 166-167.</span></span></div></div><div id="ftn7" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftnref7" name="_ftn7" style="mso-footnote-id: ftn7;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[7]</span></span></span></span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-size: x-small;"> La Muzeul de Istorie şi Etnografie Tg. Neamţ (România), într-un spaţiu special amenajat, sunt expuse o moară de apă, o ştează pentru bătut sumane, un gater de apă şi o presă pentru ulei, cu toate accesoriile, - piese rarisime - constituind un punct de atracţie aparte.</span></span></div></div><div id="ftn8" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=129475840912764284#_ftnref8" name="_ftn8" style="mso-footnote-id: ftn8;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[8]</span></span></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-size: x-small;"> <span lang="RO">Cazul ramurii de brad – simbolizând „pomul vieţii” – care a depăşit, în Tg. Neamţ, cadrul ritualurilor funerare, pentru a împodobi momentele festive ale oraşului.</span></span></span></div></div></div>ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-27901921415330357342010-11-02T17:47:00.001+01:002010-11-02T17:53:13.799+01:00Retrospective pentru 2004 – Anul Ştefan cel Mare<div class="MsoListBullet2" style="margin: 0in 0in 0pt 0.25in; mso-list: none; tab-stops: .5in; text-indent: 0in;"><div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 3;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></div></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; tab-stops: list 0in; text-indent: 0.25in;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 16pt; mso-ansi-language: RO;"></span></i></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">„... se ştie, nu au istorie decât popoarele libere. Cele sclave o înlocuiesc cu geografie, sport, muzică, menaj” (eu aş mai adăuga aici şi matematică). Această realitate palpabilă, nu doar pentru mine, m-a marcat, în formularea lui Nicolae Dabija, din <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Literatura şi Arta</i><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">, </b>nr. 50 (3094), 16. XII. 2004. Cunoscutul intelectual român, din stânga Prutului, se referea la imixtiunea politicului în şcoala din Basarabia, prin implementarea unui amalgam numit „istorie integrată” în locul istoriei naţionale, de fapt, un grav atentat asupra acestei discipline esenţiale pentru educarea unei naţiuni. </span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Faptul că românii dintre Prut şi Nistru mai sunt dominaţi, este – din păcate – o realitate recunoscută chiar şi de către liderii comunişti de la Chişinău, însă atât elitele pro (adevăratele elite culturale), cât şi românii din localităţile basarabene, rezistă de fiecare dată deznaţionalizării cu o şi mai mare îndârjire (drept dovadă este şi ultimul sondaj efectuat în zonă, în care peste 30% din populaţie s-au declarat români! – bineînţeles că rezultatul va fi dat publicităţii „ajustat” sau interpretările sale nu vor vedea lumina tiparului). Profesorii de istorie vor accepta, în mare parte – formal – acest dictat, însă majoritatea lor vor înţelege să se prezinte în faţa elevilor tot cu istoria românilor. </span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8scAAWyKswjR-hQXQuNFHZoCsHz0_UyRERpSHjqQHb5SIcBs4scN2vGOR3Ahbm2bgRiCj0_m1yaiiWIIauGRQRu_C_5CLXh_ipc6bXOs0Z3kWDvljoIkY_ClrQLRBsGbbr2sXNXyAEhM/s1600/Cetati-lui-Stefan.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="284" nx="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8scAAWyKswjR-hQXQuNFHZoCsHz0_UyRERpSHjqQHb5SIcBs4scN2vGOR3Ahbm2bgRiCj0_m1yaiiWIIauGRQRu_C_5CLXh_ipc6bXOs0Z3kWDvljoIkY_ClrQLRBsGbbr2sXNXyAEhM/s320/Cetati-lui-Stefan.jpg" width="320" /></a></div><div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Mă bucură faptul că, peste Prut, tinerele generaţii nu mai pot fi minţite, acestea urmând a schimba regimul „democrato” – comunist. Chiar şi ieşirile antiromâneşti pot deveni – şi ajung! – arme de apărare ale basarabenilor. Celebrul, deja, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Dicţionar moldovenesc – românesc </i>(în cea mai mare parte este explicativ), al tov. V. Stati, este dovada elocventă că între români şi moldoveni nu poate sta decât semnul egalităţii etnice. Mulţi l-au cumpărat pentru a se distra, alţii pentru a-i „consulta” pe pretinşii „moldoveni” în privinţa unor elucubraţii ale „eruditului” autor. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Nimeni</i> </b>însă nu l-a luat în serios (altfel nici nu s-ar putea întrucât filologul şcolit la Moscova îi învaţă pe „moldoveni” că băutura din paharul lor nu se numeşte <i style="mso-bidi-font-style: normal;">rachiu</i>, ci <i style="mso-bidi-font-style: normal;">solearcă</i>! (p. 278) ori în Basarabia ştie oricine că acest cuvânt – în traducere din rusă – înseamnă <i style="mso-bidi-font-style: normal;">motorină</i>; la <i style="mso-bidi-font-style: normal;">sîtă</i> nu mai găseşte un termen românesc mai convingător şi o dă pe explicaţii (şi ce explicaţii!): „Pălăria florii-soarelui” (p. 276)! Cred că este suficient pentru a găsi un calificativ potrivit acestei „opere”). </span></div></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Exemplele pot continua la nesfârşit, vreau să spun doar că românitatea basarabeană creşte şi nu va pieri, chiar dacă Ţara (România) nu s-a arătat întotdeauna dispusă să-şi apere conaţionalii. Unii lideri de opinie de la Chişinău îmi spuneau că preferă să fie lăsaţi în pace decât să li se pună „beţe în roate”, atât din partea autorităţilor centrale bucureştene, cât şi din aceea a unor pretinşi analişti politici, gen Valentin Stan – Laptop.</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Care sunt stâlpii de rezistenţă în Basarabia? Pentru cei din dreapta Prutului doar nume simple – din păcate! – precum Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Ion Luca Caragiale, etc., etc., etc. De aceea, strategii regimului comunist îi preferă, în atacuri, recunoscând prin aceasta anume sâmburele tare al problemei.</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Realitatea zugrăvită de Nicolae Dabija şi reprodusă la începutul articolului de faţă, persistă însă şi în România, adevăr care pe mulţi ne revoltă şi care face să mă îndoiesc de libertatea acestei Ţări.</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Anul 2004 s-a încheiat... . La nivel declarativ, acesta era dedicat – dacă vă aduceţi aminte! – memoriei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt; de la trecerea sa în eternitate s-a împlinit o jumătate de mileniu. Unii visători – printre care m-am numărat – au sperat că va fi un an special, nu atât de insipid ca acela dedicat lui I. L. Caragiale (2003). </span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Într-o atmosferă de oarecare concurenţă cu guvernul de la Chişinău, Bucureştii anunţau, cu mare tam-tam, alocarea unei sume fabuloase care va fi distribuită judeţelor din Moldova pentru organizarea sărbătorii. Aşa cum este normal la noi (<i style="mso-bidi-font-style: normal;">sic</i>!), cea mai mare parte a sumei a fost promisă pentru sfânta burtă a „pişcotarilor”, iar „fărâmele”, pentru destinaţia menită iniţial. Nu s-a ţinut cont de faptul că marele voievod al Ţării Moldovei – pe lângă celelalte calităţi, indiscutabile, pe care le-a avut – s-a remarcat şi ca un mare ctitor de ţară şi de lăcaşuri sfinte. În memoria colectivă, orice ruină, orice edificiu mai vechi este atribuit – adesea în mod eronat – acestui domn. </span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Mă gândesc să-l compar pe Măria Sa, Ştefan, cu Meşterul Manole, care a trebuit să-şi jertfească o parte din suflet pentru ca zidăria lui să dăinuiască. Implicaţia<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>sentimentală pe care a avut-o voievodul-ctitor poate fi comparată şi cu aceea a unui ţăran ataşat - până în măduva oaselor - de cocioaba sa, pentru că a fost ridicată cu mâinile şi cu sudoarea frunţii sale. Din acest punct de vedere, ctitoriile ştefaniene sunt adevăratele valori care păstrează şi o parte din sufletul marelui voievod. Iniţierea sau reluarea – anume în acest an – a unor lucrări de cercetare şi restaurare-conservare a acestor monumente, era într-adevăr un gest de preţuire faţă de acela care a ştiut să facă această parte a neamului românesc să-şi ridice fruntea semeţ.</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Berea, micii, vorbele goale, posterele, vederile – măsuri pentru justificat banii alocaţi sau lipsa de inspiraţie?! – sunt sterilităţi, lucru de mântuială... poate că însăşi cultura noastră se rezumă la aşa ceva. De fapt, o expoziţie, legată de epoca Ştefan cel Mare, pe care am vernisat-o în oraşul de sub Cetatea Neamţului, a trebuit să aştepte momentul „băutei” (mult apreciat de „personulităţile” locale), venit după o lansare de carte - şi aceasta - în afara temei şi prea puţin documentată (autorul este angajat al Bibliotecii Naţionale – totuşi!).</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Instituţiile muzeale şi de cercetare din Moldova s-au descurcat cum au putut, mai mult cu resursele financiare proprii, s-au organizat expoziţii, microSesiuni de Comunicări Ştiinţifice; foarte puţine au reuşit să continue cercetările arheologice la Curţi Domneşti sau biserici. Privirile erau aţintite spre Direcţiile Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional – în fruntea cărora nu sunt plasaţi, întotdeauna, profesionişti, ci clientele – aici, însă, a persistat frica de a nu deranja mai sus, poate că anul va trece neobservat şi... a trecut!</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">A fost sărbătoarea de la Putna şi ştie oricine la ce s-a rezumat! </span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Am avut ocazia să particip la unele acţiuni organizate de Institutul de Arheologie Iaşi, Muzeul de Istorie Alexandria, Muzeul Judeţean Vaslui, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Colegiul „Ştefan cel Mare” Tg. Neamţ. Cu excepţia Muzeului „Ştefan cel Mare” Vaslui, peste tot s-a vădit dezinteresul pronunţat al Ministerului. Aceste acţiuni se datorează în special dorinţei şi dăruirii organizatorilor. Nu pot să nu remarc aici o frumoasă colaborare la Alexandria între Muzeul local de Istorie, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional, Episcopia Teleormanului şi Filiala Societăţii Române de Numismatică.</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Pe plan editorial, pot aprecia doar seria de volume <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ştefan cel Mare şi Sfânt 1504-2004</i>, tipărite cu truda lui Şt. S. Gorovei şi a Mănăstirii Putna.</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Nereuşita publicării unei reviste omagiale sau a unui volum de specialitate comun tuturor instituţiilor de cercetare din Moldova, cu studii rarisime şi mai noi referitoare la această personalitate şi epocă, denotă o dezbinare regretabilă între specialişti. Am sperat că investigaţiile referitoare la epoca Ştefan cel Mare vor fi stimulate mai mult ca niciodată. Degeaba.</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În străinătate apar publicaţii (Franz Hayt, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Atlas d</i></span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">‘histoire</i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">, Bruxelles, 1996; Patrick Mérienne, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Atlas mondial du Moyen Âge</i>, Rennes, 1997), conform cărora, în evul mediu timpuriu, teritoriul actual al României era populat de bulgari (Muntenia, Dobrogea, jumătatea sudică a Moldovei) şi maghiari (Transilvania), restul teritoriului este o <i style="mso-bidi-font-style: normal;">terra deserta</i>, fără a se menţiona etnia predominantă din regiunile româneşti libere sau din acelea supuse, aşa cum s-a procedat în alte cazuri (avari, croaţi, sârbi, slavi, chazari, pecenegi, turci etc). Mai are cineva curajul să afirme peste hotare că românii sunt cel mai vechi popor al Europei? Occidentul nu ştie... . Ţin să precizez că nu este vina autorilor, care pentru alte epoci vin cu informaţii mai exacte (Cultura Cucuteni, antichitate). Aceştia nu fac politică; după cum s-ar crede, ei au utilizat mai degrabă sursele accesibile, care, în acest caz ei au avut la dispoziţie versiunile maghiară şi bulgară. Cea românească abia de este publicată în revistele de specialitate din ţară, intitulate „anuare” dar – desigur! - fără a respecta periodicitatea.</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Revenim la anul „Ştefan cel Mare” şi nu pot trece cu vederea (ne)implicarea <i style="mso-bidi-font-style: normal;">mass media</i>, ca factor important de... culturalizare. Este adevărat că nu am stat zi de zi cu ochii la „tembelizor” dar, după cele vizualizate, sunt profund dezamăgit. Putem afirma, fără rezerve, că anul 2004 a fost anul Mutu, anul Electoralelor, anul Holocaustului, anul fiţelor şi vedetelor de carton, anul manelelor etc. Am văzut doar un film Ştefan cel Mare, un documentar (slăbuţ), o dezbatere interesantă cu Constantin Rezachevici despre armele şi evoluţia artileriei, cu referiri directe la epoca ştefaniană şi... o lălăială la „Naşul”, între pictorul Sorin Dumitrescu, regizorul Sergiu Nicolaescu şi istoricul (bun la toate) Adrian Cioroianu, despre personalitatea marelui voievod al Ţării Moldovei. </span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">S-au spus multe şi insignifiante la „Naşul” dar interesul pare să fi căzut pe faptele de aşternut ale Măriei Sale. Primii doi, ca neavizaţi (Sorin Dumitrescu mi s-a părut mult mai documentat dintre toţi cei prezenţi la dezbatere), puteau spune orice dar de la istoricul A. Cioroianu m-am aşteptat la o altă atitudine. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că A. Cioroianu nu este medievist şi mă întreb atunci, ce a căutat acolo, pe cine a reprezentat? Nu insist asupra acestei probleme, privitoare la „desfrâul domnesc”, care are propriile implicaţii justificabile, mult mai adânci, ce ţin nemijlocit de continuitatea dinastică, politica alianţelor matrimoniale, mentalul colectiv medieval, factorul social, rata mortalitaţii infantile etc. dar şi aspectul de faţă putea fi analizat altfel, de către un specialist implicat, astfel ca telespectatorul să nu conchidă – cum s-a şi întâmplat! – că avem şi un „afemeiat” împodobit cu aureola sfinţeniei! Cu tot respectul sincer faţă de dl. A. Cioroianu, dar dacă nu era „în domeniu”, trebuia să refuze invitaţia de participare şi chiar să propună, dând astfel dovadă de eleganţă, alte persoane. Avem, totuşi, medievişti valoroşi.</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Faţă de televiziunea publică au fost aşteptări mult mai mari în comparaţie cu posturile tv private. De altfel, TVR1, în ciuda pretenţiilor declarate, nici nu se poate ridica la nivelul unui post naţional propriu-zis. Această constatare transpare cel mai mult din exteriorul graniţelor actuale ale României. Românilor din afară, care au acces la programele televiziunii amintite, le este prezentată o imagine mult deformată a ţării; conform ştirilor prezentate şi a priorităţii genului de informaţii, România este caracterizată de crime, violuri, jafuri, accidente rutiere, fiţe cu „cracii până în gât” şi snobi care încă nu au călcat pe greblă. Programele televiziunii „naţionale” române nu suportă comparaţie cu acelea ale ORT1 (postul public rusesc). La ruşi nu trece o zi fără o emisiune în care să fie rulată o producţie a cinematografiei ruseşti, fără o emisiune în care să se promoveze valorile culturale ruseşti iar ştirile – cu toate rezervele privind comentariile şi interpretarea informaţiilor – sunt cu adevărat de interes. Unii vor spune că ruşii au o cultură naţională bogată, eu voi spune că ei ştiu să o promoveze.</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">O analiză pertinentă a activităţii TVR1 ar conchide că echipa de la conducerea acestui post dăunează grav intereselor de stat şi imaginii României peste hotare. Divertismente<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>gen „Surprize, surprize” sau „Iartă-mă”, promovează non-valoarea, educă o naţiune de „looser”-i plângăcioşi şi – în ultimă instanţă – de laşi. Ca plătitori <i style="mso-bidi-font-style: normal;">obligaţi</i> de taxe pentru serviciile prestate de acest trust, avem cu toţii dreptul la opinie căci, în cazul de faţă, apelul la butoanele telecomenzii sunt inutile.</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Radio-ul public sau privat constat că s-a implicat la fel de mult la sărbătorirea anului „Ştefan cel Mare”: o bătaie de joc. Reporterii trimişi pe teren erau interesaţi să le treacă ziua: două-trei vorbe – de la specialişti/nespecialişti, nu contează!. Posturile private au fost cele mai dezinteresate. De altfel, PRO TV, filiala Chişinău, se întrece în osanale Partidului cu alte posturi sau ziare antinaţionale din Basarabia (patronul este, totuşi, cetăţean român şi s-a sperat că serviciile oferite de echipa sa acolo vor fi un suflu românesc în plus, atât de necesar).</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Presa? Este – din acest punct de vedere – sub orice critică. Putea cel puţin să monitorizeze modul în care sunt organizate festivităţile, cum au fost cheltuiţi banii, câţi s-au alocat, de ce?, dacă nu s-a deturnat destinaţia iniţială a unor sume etc., etc. Tăcere... . A fost un an electoral şi asta le-a ocupat tot timpul! Mojiciile de campanie au fost mai interesante.</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Desigur, odată cu debutul localelor s-a cam terminat cu anul Ştefan şi începeau altele.</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Am aflat într-o zi că toate şcolile din ţară urmează să marcheze „Ziua Holocaustului” (în special, profesorii de istorie trebuiau să ţină un curs obligatoriu la temă); s-a filmat, l-am văzut pe dl ministru, discuţii, aprecieri, cărţi scoase de amatori (în timp ce problema Holocaustului în România nu este pe deplin elucidată de specialişti). L-am felicitat pe inspector pentru ce s-a făcut dar l-am întrebat, în acelaşi timp, de ce nu a procedat identic în cazul anului „Ştefan cel Mare”; măcar să se ţină câte un curs în fiecare clasă. Mi-a răspuns că s-a conformat unor ordine politice... .</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Deşi fiecare dintre aspectele discutate aici mai pot fi completate şi se mai pot adăuga multe alte fenomene, mă opresc aici pentru că nu-mi pot înăbuşi năduful; reproşul pe care-l fac îi vizează pe toţi cei implicaţi, responsabili, ca şi pe mine.</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Oare suntem o ţară liberă?</span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Expoziţia pe care am conceput-o împreună cu dl Costică Asăvoaie şi prezentată la Casa de Cultură „Ion Creangă” din Tg. Neamţ, avea ca punct final o reproducere foto a mormântului lui Ştefan cel Mare (de la Putna); în faţa imaginii era aşezat un trandafir (fără conotaţii politice!) şi un sfeşnic cu lumânare, mai jos chibritele neumblate. Nu am avut niciunul dintre noi sentimentul demnităţii de a aprinde lumânarea. I-am invitat pe cei prezenţi acolo, care se consideră în drept să o facă... . <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"></i></b></span></div><div class="MsoListContinue2" style="margin: 0in 0in 6pt; mso-outline-level: 1; tab-stops: list 0in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">De Vitalie Josanu. </span></b></div>ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-8727475651520846532010-10-03T11:30:00.000+02:002010-10-03T11:30:05.260+02:00Cutremur sau “Minesweeper” in Marea Neagra?<h2>Posted on <span class="postdate"><span style="color: #a12a2a;">august 5, 2009</span></span> by Marius Pop </h2><div class="entry"><div class="snap_preview"><div style="text-align: justify;">Un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter a avut loc în România, dimineaţă, în jurul orei 10:50. Seismul s-a produs în Marea Neagră, la o adâncime de aproximativ 20 de kilometri. Iniţial, informaţiile privind magnitudinea şi adâncimea acestuia au fost contradictorii, <span id="more-1157"></span>vehiculându-se cifre cuprinse între 5,1 şi 5,8 grade pe scara Richter, respectiv între 10 şi 30 de kilometri adâncime. Ultimele informatii indica o magnitudine de 4,7 – 4,8. Seismul s-a resimţit atât la Constanţa, cât şi la Bucureşti. De asemenea, mai mulţi locuitori ai oraşelor Brăila, Piteşti, Tulcea, Zimnicea, Focşani, Giurgiu, Galaţi şi chiar Braşov susţin că au simţit cutremurul.</div><div style="text-align: justify;">Epicentrul seismului a fost localizat la 41 de kilometri sud-est de oraşul Constanţa şi la 15 kilometri vest de oraşul Mangalia. Mediatizarea lui a urmat imediat. Fapt care era de asteptat. S-au facut aprecieri, au fost luati la intrebari specialisti, s-au tras concluzii. A fost un cutremur de magnitudine joasa. Simplu.</div><div style="text-align: justify;">Insa nu atat de insignifiant. Spun asta dintr-un singur motiv. A avut epicentrul in Marea Neagra. Cand am auzit asta mi-am adus imediat aminte de un subiect pe care il comentam in facultate acum un an sau doi. Subiectul era legat de ceea ce se gaseste in Marea Neagra la peste 200 de metrii adancime.</div><div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; text-align: justify;"><a href="http://uebcampus.files.wordpress.com/2009/08/blacksea-a2004143-1105-250m1.jpg" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="BlackSea.A2004143.1105.250m" class="alignleft size-thumbnail wp-image-1160" height="112" src="http://uebcampus.files.wordpress.com/2009/08/blacksea-a2004143-1105-250m1.jpg?w=150&h=112" title="BlackSea. Click pentru a vedea imaginea." width="150" /></a>Adancul Marii Negre este un rezervor urias de hidrogen sulfurat, un gaz solubil in apa, care se aprinde in contact cu oxigenul atmosferic si care are o putere calorica mai mare decat cea a gazului metan. <strong>In caz de cutremur major, sau in cazul unei interventii umane, acest rezervor de mai multe miliarde de metri cubi, ar putea iesi la suprafata si s-ar putea aprinde instantaneu in contact cu aerul</strong>. Ceausescu a vrut sa extraga gazul inflamabil si sa-l foloseasca drept combustibil, dar rusii s-au opus. Uniunea Sovietica era pregatita sa detoneze Marea Neagra in caz de atac NATO, din sud, dinspre Turcia. In ancheta Senatului privind posibilul atac meteorologic asupra Romaniei, in urma caruia se presupune ca au fost dirijate cantitati uriase de vapori de apa din Marea Neagra catre tara noastra, atac in urma caruia ar fi rezultat inundatii catastrofale in ultimii ani in special in Moldova, au fost cooptati si militari romani specialisti in <em>“arme geofizice”</em>. Acestia spun ca a avut loc intr-adevar o agresiune de acest gen si ca asemenea experimente militare sunt foarte periculoase nu numai in sine, ci si din cauza faptului ca ar putea aprinde zacamantul de hidrogen sulfurat din Marea Neagra, cu urmari catastrofale pentru toate tarile riverane.</div><div style="text-align: justify;">Prin iunie 2006, Comisia pentru Administratie Publica a Senatului a decis infiintarea unei subcomisii care sa analizeze motivele pentru care pe teritoriul tarii noastre se produc fenomene meteorologice extreme, cum sunt ploile torentiale din ultimii doi ani, ori tornadele. Ancheta a fost solicitata de presedintele comisiei, senatorul PD Dan Carlan, care a invocat <em>“indicii” </em>aparute in discutiile cu specialisti de la Departamentul Antigrindina.</div><div style="text-align: justify;">“Ancheta parlamentara solicitata va avea ca obiect cercetarea informatiilor, indiciilor si datelor care pot pune in evidenta o implicare a tehnologiilor umane in generarea fenomenelor meteorologice din perioada iulie-august 2005, din Moldova”, se arata in nota adresata conducerii Senatului. Dan Carlan a precizat ca aceste indicii au aparut in cursul unor discutii din Comisia pentru administratie publica si protectia mediului. La comisie a fost dezbatuta o propunere legislativa privind <span style="text-decoration: underline;"><em>“interventiile active in atmosfera”</em></span>, la care au participat specialisti din cadrul Departamentului Antigrindina din Ministerul Agriculturii.</div><div style="text-align: justify;">“In contextul acestor discutii au aparut o serie de indicii extrem de consistente, care duc la ideea ca fenomenele meteorologice din vara anului trecut nu au fost doar fenomene naturale, ci, in opinia dansilor, pot fi fenomene meteorologice generate de interventia unor tehnologii. Ceea ce ne-au descris specialistii, ceea ce au vazut ei in cursul masuratorilor de anul trecut, sunt fenomene atipice fata de specificul zonei si perioada anului, una secetoasa in Moldova. Ca sa fiu mai concret, ne-au spus ca au asistat, in opinia lor, la un circuit dirijat al umiditatii din Marea Neagra spre zona Moldovei. Sa stiti ca mi-am asumat riscul de a fi ridicol, dar este un risc ceva mai mic decat cel de a afla asa ceva si a nu intreprinde ceea ce legea ma obliga”, declara la acel moment Dan Carlan.</div><div style="text-align: justify;">Pe scurt, comisia ar urma sa lamureasca daca nu cumva este vorba de un razboi meteorologic indreptat asupra tarii noastre ( ideea unui atac meteorologic a fost sustinuta tumultuos de P.R.M., lucru care a impins imediat ipoteza catre zona rizibilului, prin canalele media).</div><div style="text-align: justify;">Totusi investigatiile au continuat si a fost cerut ajutorul unor specialisti in domeniu. Printre cei solicitati a fost si col. dr. Emil Strainu, ofiter specializat pe studierea armelor care fac parte din arsenalul a ceea ce in literatura de specialitate se defineste drept <em>“razboiul geofizic”.</em> Emil Strainu este autorul singurei carti in acest domeniu scrisa in limba romana, carte aparuta sub patronajul Academiei de Inalte Studii Militare. Volumul, cu titlul <em>“Razboiul geofizic”</em>, este practic singurul manual romanesc de acest tip. Pe scurt, este vorba despre tehnici de modificare a mediului inconjurator in scopuri militare – de la cutremure si uragne dirijate, la seceta, ploaie sau alte dezechilibre ecologice comandate prin tehnologii neconventionale.</div><div style="text-align: justify;">Presa a scris despre aceste arme, mai mult, au fost aratate primele masuri speciale pe care apararea Civila din Romania le-a luat pentru a reduce urmarile catastrofale pe care le pot produce asemenea atacuri asupra tarii noastre. Cu alte cuvinte, nu mai este cazul sa ne ascundem dupa deget, acest tip de arme exista.</div><div style="text-align: justify;"><strong>URSS voia sa detoneze Marea </strong></div><div style="text-align: justify;">Cazul Marii Negre este insa unul mai special. Intr-un interviu pentru ziarul ZIUA, Emil Strainu declara: “De multi ani se stie ca Marea Neagra este un pericol pentru toata Europa de Est, iar Romania, pana in acest moment, cand Senatul a declansat ancheta, nu a facut nimic pentru a se proteja. Da, a fost vorba despre o agresiune meteorologica care a dirijat cantitati mari de apa, evaporata artificial din mare, inspre Romania. Problema este insa mai complicata, deoarece asemenea experimente, pe care nu se stie inca cine le realizeaza, ar putea detona uriasul rezervor de hidrogen sulfurat din adancurile marii. Pe vremea razboiului rece, Uniunea Sovietica avea in vedere producerea unei explozii catastrofale, prin aprinderea hidrogenului sulfurat din Marea Neagra, in cazul unei agresiuni NATO dinspre sud, respectiv Turcia. Ar fi fost solutia finala pentru sovietici, in caz ca alte tipuri de arme ar fi dat gres”, spune Emil Strainu. <span style="text-decoration: underline;"><em>“Explozia acestei pungi de hidrogen sulfurat este echivalenta celei unei bombe atomice…”</em></span></div><div style="text-align: justify;">Conform unor cercetari realizate pe parcursul mai multor decenii, adancul Marii Negre este un rezervor urias de hidrogen sulfurat, un gaz solubil in apa, care se aprinde in contact cu oxigenul atmosferic si care are o putere calorica mai mare decat cea a gazului metan. In caz de cutremur major, sau in caz de interventie umana, acest rezervor urias, de mai multe miliarde de metri cubi, ar putea iesi la suprafata si s-ar putea aprinde instantaneu in contact cu aerul.</div><div style="text-align: justify;">Intr-o carte tehnica aparuta in Romania in 1967, dupa o traducere din limba rusa, apare la pagina 506, o informatie legata de Marea Neagra: la adancimi mai mari de 150 de metri concentratia de hidrogen sulfurat (H2S) este foarte mare, respectiv de peste 42 centimetri cubi la litru. Stiindu-se ca acest gaz poate fi folosit drept combustibil, ca si gazul metan, in anii ’70 statul roman a verificat informatia, in intentia de a folosi zacamantul in scopuri industriale. Ceausescu a comandat unei societati japoneze o serie de teste. Rezultatele au aratat ca Marea Neagra are un strat de apa sarata adanc de 200 de metri, in care se poate dezvolta viata subacvatica. Acest strat preseaza ca un capac peste o apa de adancime, toxica, imbibata cu hidrogen sulfurat si apa grea, improprie vietii. Japonezii spuneau ca echilibrul dintre apele de suprafata si cele de fund este unul fragil si ca la un cutremur major pot aparea curenti ascendenti care sa aduca gazul inflamabil la suprafata. Lucru extrem de periculos pentru tarile din vecinatatea marii.</div><div style="text-align: justify;">Dar cum hidrogenul sulfurat poate fi folosit drept combustibil, asa cum arata si reputatul chimist C.D. Nenitescu in cartea <em>“Chimia Generala”</em>, s-a pus problema valorificarii acestui gaz din adancuri. In 1981, fizicianul Silviu Dragomirescu a inaintat oficialitatilor o cerere de brevet pentru o instalatie care sa extraga hidrogenul sulfurat si apa grea din Marea Neagra, instalatie pe care a gandit-o impreuna cu termoenergeticianul Vladimir Stoenescu.</div><div style="text-align: justify;"><strong>Rusii nu ne-au dat voie sa folosim hidrogenul sulfurat </strong></div><div style="text-align: justify;">Silviu Dragomirescu a oferit in declaratiile sale mai multe detalii: “Am trimis documentatia la Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie. Dosarul a fost preluat de vicepresedintele Groza. Era chiar fiul lui Petru Groza, primul premier comunist din istoria Romaniei. Groza a trimis dosarul Institutului de Cercetari Marine din Constanta, pentru verificarea informatiilor. Seful institutiei, un viceamiral, a trimis prin telex datele la Moscova. Din cate am inteles, era o conventie intre noi si ei privind cercetarile din Marea Neagra. Uimitor insa, rusii au raspuns ca cifrele sunt eronate si ca nu exista hidrogen sulfurat in Marea Neagra, desi tot ei furnizasera anterior primele date despre acest gaz din mare, in cartea <em>“Indrumar matematic si tehnic”</em>, care a aparut in Romania. Era clar ca vecinii de la rasarit nu aveau interesul ca noi sa ne apucam sa exploatam aceste zacaminte. Romania si-ar fi castigat mai multa independenta energetica fata de URSS. In orice caz, <span style="text-decoration: underline;">povestea a murit si nu am mai indraznit sa mai intervin pe langa oficialitati</span>“, spune Silviu Dragomirescu.</div><div style="text-align: justify;">Desigur, fizicianul roman nu stia ca intentiile rusilor de a ne impiedica sa scoatem hidrogenul sulfurat din Pontul Euxin nu aveau la baza interese economice, ci militare. Dupa 1989, fizicianul roman si-a reluat cercetarile. Mai ales dupa ce un grup de americani a facut unele descoperiri arheologice pe fundul Marii Negre, la 150 de metri adancime. Conform ipotezei americane, intr-un trecut indepartat, cu circa 10.000 de ani in urma, Marea Neagra era un lac urias mort, fara nici un fel de viata in el, nivelul lacului fiind cu aproximativ 100 de metri sub cel al Marii Mediterane, de care era despartit de un dig situat in zona Stramtorii Bosfor de astazi. Era o apa asemanatoare cu Marea Moarta din Orientul Apropiat… Malurile acestui lac erau locuite, asa cum arata descoperirile arheologice. In timpul glaciatiunilor, cantitatile mari de apa care au ajuns in Mediterana au presat asupra digului natural care exista in acea vreme intre cele doua mari, si au determinat ruperea acestuia si inundarea Marii Negre cu apa sarata, in zona Bosforului. Asa s-ar explica actualul strat de apa sarata de 200 de metri de deasupra apei otravitoare de dedesubt.</div><div style="text-align: justify;"><strong>Un urias zacamant de apa grea nefolosit </strong></div><div style="text-align: justify;">Silviu Dragomirescu a trimis din nou documentatia, in 1999, de data aceasta la Institutul National de Geologie si Geoecologie Marina. In acelasi an a primit raspunsul din partea institutului, in care se precizeaza ca “apare oportunitatea initierii unor cercetari complexe geologice in acest caz”. Conform planurilor lui Dragomirescu, apa de mare adancime din Marea Neagra, care are o presiune de peste 200 de atmosfere, poate fi captata simplu, prin instalarea unor conducte prin care lichidul se va ridica pe principiul vaselor comunicante. Adusa la mal, aceasta apa intra in instalatia propriu-zisa unde hidrogenul sulfurat este separat de lichid si folosit drept combustibil intr-o termocentrala cu o capacitate de 4000 de Mega Wati. Sau introdus in reteaua de alimentare cu gaz metan a Romaniei.</div><div style="text-align: justify;">In termocentrala, din ardere rezulta vapori de apa si sulf. Acesta din urma poate fi folosit in industria chimica. Concomitent se poate separa din apa de mare o cantitate de aproximativ 500 de tone de apa grea, cantitate suficienta pentru alimentarea centralei atomice de la Cernavoda. Fiordurile din Norvegia au zacaminte asemanatoare de hidrogen sulfurat, rezerve pe care norvegienii le folosesc pentru obtinerea apei grele de peste 50 de ani. “Este greu de precizat ceva sigur, dar cantitatea de hidrogen sulfurat ne-ar ajunge pentru a stopa importul de gaz metan din Rusia pe o perioada de cel putin 50 de ani”, este de parere Silviu Dragomirescu. Cea mai buna pozitionare a unei conducte de captare a apei cu hidrogen sulfurat ar fi la 250 de kilometri est de Constanta, dupa cum spune fizicianul, loc unde ar exista una din cele trei gropi de mare adancime ale Marii Negre. Conducta ar trebui sa ajunga la mal, unde intra in instalatia propriu-zisa, dotata cu schimbatoare de ioni pentru separarea sarurilor minerale si care trebuie construita in subteran. Existenta hidrogenului sulfurat in Marea Neagra este explicata de specialisti prin prezenta unei specii de bacterii. In cateva milioane de ani, aceasta cantitate uriasa de gaz ar trebui sa duca la formarea unor noi zacaminte de petrol.</div><div style="text-align: justify;"><strong>Curent electric din gazul toxic </strong></div><div style="text-align: justify;">Paralel cu cercetarile lui Silviu Dragomirescu, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice (ICSI) din Rm. Valcea a demarat, in anul 2004, un studiu privind oportunitatea dezvoltarii unei platforme integrate de cercetare pentru domeniul pilelor de combustie si a realizarii de combustibili ecologici. Mai precis, se incearca transformarea hidrogenului sulfurat din Marea Neagra in energie electrica prin intermediul unor pile de combustie, o tehnologie noua, inca in studiu in tarile europene, inclusiv la noi. Aceste pile desfac molecula formata din doi atomi de hidrogen si unul de sulf, si transforma hidrogenul in energie electrica.</div><div style="text-align: justify;">Vasile Stanciu, directorul stiintific si presedintele consiliului stiintific al institutului: “Propunem ca o activitate viitoare pentru Romania realizarea unei pile de combustie pentru arderea galvanica in situ, in adancuri, a hidrogenului sulfurat din Marea Neagra si experimentarea diferitelor solutii tehnologice pe un stand de emulare a conditiilor marine de mare adancime. Dezvoltarea acestui procedeu va permite obtinerea de energie electrica printr-o tehnologie nu doar nepoluanta ci depoluanta deoarece foloseste drept combustibil un reziduu toxic pentru viata marina. Efectul exploatarii unor centrale cu astfel de pile de combustie va consta in stagnarea si mai apoi reducerea treptata a uriaselor depozite de hidrogen sulfurat cu prelungirea vietii florei si faunei marine, in conditiile in care acestea, conform predictiilor stiintifice actuale, vor disparea complet in urmatorii treizeci de ani.”</div><div style="text-align: justify;">Realizarea acestui procedeu de producere a energiei si aplicarea lui la nivelul Marii Negre are mai multe avantaje. In primul rand, combustibilul este ars galvanic sub mare, fara sa necesite extractie, transport, procesare, depozitare, curatare si evita pericolul explodarii in contact cu aerul. In al doilea rand, combustibilul exploatat este hidrogenul sulfurat existent in apa marii, un reziduu care, in urmatorii 30 de ani, se preconizeaza de catre specialisti ca va transforma Marea Neagra in a doua Mare Moarta a lumii. Trei: dupa folosirea hidrogenului din molecula, tehnologia are ca produs secundar sulful coloidal (floare de sulf) care, nefiind solubil, se poate recupera pentru uz industrial, farmaceutic etc.</div><div style="text-align: justify;">“Energie alternativa bazata pe arderea hidrogenului este in plina dezvoltare in Europa. In afara de Romania, de rezervele de hidrogen sulfurat sunt preocupate si tarile vecine, respectiv Bulgaria si Turcia. Practic, lucram in echipa. Conform planurilor europene, aceasta tehnologie de energie alternativa bazata pe hidrogen ar trebui sa fie pe deplin functionala pana in anul 2050″, a explicat Vasile Stanciu.</div><div style="text-align: justify;"><em>articol realizat pe baza unor articole din ziarul <a href="http://www.ziua.ro/" target="_blank"><span style="color: #105cb6;">Ziua</span></a> si <a href="http://epochtimes-romania.com/" target="_blank"><span style="color: #105cb6;">The Epoch Times</span></a></em></div><div style="text-align: justify;">Sursa: <a href="http://www.urbaniulian.ro/2009/08/05/hidrogenul-sulfurat-din-marea-neagra-adevaratul-pericol-in-cazul-unui-cutremur-major/">http://www.urbaniulian.ro/2009/08/05/hidrogenul-sulfurat-din-marea-neagra-adevaratul-pericol-in-cazul-unui-cutremur-major/</a></div></div></div>ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-39880708073918891302010-10-01T20:15:00.002+02:002010-10-01T20:21:03.511+02:00IMPRESII LA UMBRA MĂNĂSTIRII BISERICANI, JUD. NEAMŢ<div jquery1285956438390="25" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; text-align: justify;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgr_bpDrF0PPHQQb-XU37jObK88JB9xwVvsWje9kEXEawo0NFeRV_EX0oMhRpi7EZJQ2CVDX50Q74dyJQ5le8xa76uLo_OjJK0HJ0SwVFmYf69RCULYDhe5ovDhYz2pUiCO8uA6GSfA5KU/s1600/DSC03029.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" px="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgr_bpDrF0PPHQQb-XU37jObK88JB9xwVvsWje9kEXEawo0NFeRV_EX0oMhRpi7EZJQ2CVDX50Q74dyJQ5le8xa76uLo_OjJK0HJ0SwVFmYf69RCULYDhe5ovDhYz2pUiCO8uA6GSfA5KU/s320/DSC03029.JPG" width="320" /></a>Într-o vreme adormită de inerţia autosuficienţei, tentaţia de a trece cu vederea câte vreun monument istoric izolat, cu atât mai mult unele „chetroaie”, fie ele şi scrise, este parcă din ce în ce mai resimţită. Istorici, din categoria celor „de curte” (atoatecunoscători şi doctori „la apelul bocancilor”, pe deasupra) – slavă Domnului! – avem destui. Marea majoritate a acestora însă nu prea se „împiedică” de ele, sunt pricepuţi în toate şi abilitaţi în nimic. Biată armată de strânsură, ale cărei mari strădanii de descâlcire a „negurilor de vreme” se încheie odată cu obţinerea patalamalei. Ar fi interesantă o evidenţă a celor care mai produc după acest prag al „consacrării”.<a class="fancybox" href="http://ziarpiatraneamt.ro/wp-content/uploads/2010/07/manastirea-bisericani.jpg" jquery1285956438390="7"><br />
</a>La nivelul unui judeţ sunt – în cel mai bun caz – relativ puţini iniţiaţi în ştiinţe istorice auxiliare, ceea ce aruncă în braţele uitării numeroase vestigii care mai au de dezvăluit adevăruri nerostite. Nu este vorba doar despre criza acută de arheologi medievişti, la nevoie – mai ales dacă miroase şi a ceva bănuţi – aceştia ajung să fie nu atât supliniţi, cât înlocuiţi cu nonşalanţă de „experţii” preistoricieni, contrar normelor deontologice scrise sau măcar cutumiare.</div><div jquery1285956438390="29" style="text-align: justify;">Se simte o mare lipsă de specialişti în sigilografie, genealogie, epigrafie şi paleografie slavonă, istorici de artă etc. pe care instituţiile de cercetare din judeţ încă nu au fost în stare să-i atragă şi/sau păstreze. Avem însă o explozie remarcabilă de pricepuţi în „turism”, majoritatea, desigur, fără oareşce tangenţe cu domeniul istoriei. La aceştia din urmă, orizontul de cunoştinţe şi aplicabilitate iese în vileag prin multiplele proiecte de dezvoltare turistică locală, în care monumentele istorice lipsesc cu desăvârşire ori, în cel mai bun caz, „sunt şi ele pe acolo, pe undeva”…</div><div style="text-align: justify;">Nu este de mirare, prin urmare, faptul că monumentele noastre istorice se pierd cu încetul, fară a lăsa prea multă lume cu dureri de inimă: cele din vetrele istorice ale localităţilor sunt asfixiate de pretenţioase investiţii ale arhitecturii geometrice moderne; cele din afara vetrelor locuite se distrug prin simpla lor părăginire. Cei care îşi răsuflecă mânecile adoptă o strategie cu totul stranie: acordă prioritate infrastructurii din jurul obiectivului „turistic”, aşa cred că îl pun cu adevărat în valoare. Desigur, abia după rezolvarea problemelor de infrastructură… va veni, POATE, şi rândul acestor biete vechituri.<br />
Unul dintre monumentele istorice vitregite, care împărtăşeşte o soartă crudă şi oarecum particulară, este biserica cu hramul „Bunavestire” a Mănăstirii Bisericani. Din păcate, pentru reabilitarea acestui monument istoric şi lăcaş de cult sunt relativ puţine soluţii şi cam greu de pus în practică. Amplasamentul încântă privirile oricărui vizitator. În afară de biserica veche – despre care Lista Monumentelor Istorice şi pisania chirilică de deasupra intrării ne asigură că a fost ridicată în vremea lui Ştefăniţă voievod, nepotul lui Ştefan cel Mare, în anul 1512 (sic!) –, cu un ceas solar pe faţada de sud, în preajmă a mai fost recuperată din braţele părăginirii chilia de piatră a Sf. Chiriac, un vechi sihastru de la obârşia semilegendară a aşezământului monahal.<br />
Pentru amatorii de senzaţii tari, nu pot trece cu vederea poate singurul iconostas din termopan adăpostit într-un paraclis nou-nouţ din apropiere. Mai lipsea tabloul votiv cu aura sfinţeniei în jurul capului actualului patriarh, aşa cum am avut ocazia să-l admir la Mănăstirea Horaiţa din jud. Neamţ şi mă puteam considera împlinit! În acest paraclis nou-nouţ – din cadrul la fel de nou-nouţei mănăstiri, strămutată puţin mai în vale – călugării au mai aşezat o icoană de lemn a Maicii Domnului cu Pruncul, pictură naivă caracteristică sfârşitului de secol XIX, după modelul transilvănean. Despre această icoană, care prezintă marginal şi pe spate o serie de muşcături „cucernice” ale credincioşilor dornici de a-şi însuşi o frântură materială de sfinţenie, monahii susţin că a fost găsită la întemeierea aşezământului într-un trunchi de copac.<br />
Mănăstirea nu face rabat şi de la râvna dotărilor cu „moaşte de sfinţi”: acestea se găsesc în acel paraclis nou-nouţ cu iconostas de termopan iar o altă raclă cu oseminte dezvelite stă deschisă şi în faţa iconostasului bisericii vechi, cu tâmpla încă originală, deşi serios afectată de cari şi neglijenţă. Aceste relicve s-au înmulţit atât de mult în ultima vreme încât ai impresia că lăcaşele noastre de cult se metamorfozează în osuare. Parcă asistăm la o reanimare a vremurilor simoniace din evul mediu, astfel încât firea lucrurilor va readuce spre prosternare pene din aripile vreunui Sfânt Arhanghel.<br />
Una peste alta, obiectivul prezintă destule ingrediente de atracţie turistică, atât pentru pelerinii însetaţi de lumina emanată de obştea monahală, cât şi pentru specialişti. Din păcate, nu se întâmplă tocmai astfel şi aceasta din cauza că monumentul istoric – principalul punct de atracţie, vor să recunoască sfinţiile lor sau nu – se află în incinta Spitalului de Pneumoftiziologie, unde sunt trataţi şi bolnavii de TBC. A fost o decizie diabolică a autorităţilor comuniste de a întina sfânta mănăstire, este o decizie comodă de menţinere a situaţiei de fapt şi din partea actualelor autorităţi. Sunt conştient de faptul că pană vom ajunge la nivelul în care un monument istoric să poată determina o anumită schimbare, va trebui să atingem un nivel corespunzător de educaţie, „de la opincă la vlădică”. Până atunci însă monumentul va avea de suferit, va rămâne izolat şi uitat de lume în ciuda tuturor curiozităţilor pe care le poate dezvălui. Avem nevoie, desigur şi de asemenea unităţi spitaliceşti dar în cazul de faţă – pentru a se ajunge la un consens – ar trebui ridicată problema reprofilării acestui spital într-un sanatoriu sau un spital de boli noncontagioase. Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Română, ca cea mai avută instituţie a României – nu doar spiritual -, dispune de suficiente mijloace financiare pentru a prezenta soluţii convingătoare în favoarea acestui monument istoric şi a multor altora; deocamdată rămâne problema de voinţă. Şi această voinţă este confiscată acum de numeroasele şi arogantele lăcaşuri de cult proaspăt înălţate sau în lucru – cu trimitere directă, probabil, la valorile moralei creştine – a căror posibilităţi actuale de umplere cu enoriaşi solicită urgente şi insistente politici guvernamentale de creştere demografică. Multe dintre aceste noi construcţii sunt ridicate chiar în zona de protecţie a monumentelor istorice şi nu înţeleg cum împarte „mila Domnului” în aşa fel încât, pentru sfântul lăcaş vechi, iniţial, de valoare recunoscută ştiinţific, juridic şi sfinţit de mulţimea rugăciunilor rostite de secole între aceste ziduri, nu ajung banii.<br />
Comparativ cu costurile Bisericii principale noi, ridicată de călugări pe amplasamentul din vale a Mănăstirii Bisericani şi desigur – imensă, aici ar fi nevoie de consolidări a structurii de rezistenţă, schimbarea acoperişului, reparaţii de tencuieli, repararea treptelor spiralice de lemn ale turnului clopotniţă, restaurarea tuturor obiectelor de cult şi a catapetesmei. Speranţe sunt multe însă urechile celor care ar putea auzi ceva sunt bine ceruite cu alte preocupări. Preocupări care – în contextul inundaţiilor din ultima vreme şi nenorocite peste biata lume – rămân animate de cea mai neaşteptată îndărătnicie. Pentru mine a fost de-a dreptul revoltător faptul că Biserica Ortodoxă Română nu s-a numărat în fruntea clasamentului instituţiilor care au adunat ajutoare pentru sinistraţi, culmea e că în chiar plin dezastrul, sfinţiile lor anunţau că se îndatorează cu o sumă imensă pentru ridicarea mult jinduitei Catedrale pentru Mântuirea Neamului. Mai mult, parca nu ar fi suficient, ne anunţă că fiecare familie ar putea contribui la acest proiect cu 50 de lei, astfel încât să nu-şi mai bată capul cu ratele (şi să se concentreze exclusiv la rugăciune, probabil).</div><div style="text-align: justify;">Vitalie Josanu</div><div style="text-align: justify;"><em>sursa: </em><em><a href="http://ziarpiatraneamt.ro/impresii-la-umbra-manastirii-bisericani/">http://ziarpiatraneamt.ro/impresii-la-umbra-manastirii-bisericani/</a></em></div>ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-36120907397142108152010-10-01T19:45:00.002+02:002010-10-01T19:50:43.869+02:00http://blogcopy.com - OCHIUL TĂU DE VEGHE<span lang="RO">Nu este uşor să-ţi construieşti un blog în lumea mare a internetului şi cu atât mai mult să-l faci căutat, cei care sunt implicaţi îmi pot da dreptate. Pe de altă parte, reuşita în sine, ce presupune multă muncă şi originalitate, este garantată datorită calităţii produselor scoase pe piaţa virtuală. Fiecare autor ţine la creaţiile sale, doreşte ca acestea să fie văzute apreciate şi să fie utile celorlalţi însă respectând unele mici condiţii prevăzute de legislaţia în vigoare privind drepturile de autor. În fond, cine ar putea fi încântat de faptul că în baza produsului său, luat printr-un copy/paste, cineva câştigă mult. Firesc ar fi să câştige ambele părţi, nu?</span><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO">Programul <a href="http://blogcopy.com/">http://blogcopy.com/</a> este tocmai soluţia pe care o căutăm pentru monitorizarea utilizatorilor produsului nostru. Acesta vă va ajuta să cunoaşteţi nu doar accesările, ci şi dacă materialul dumneavoastră a fost copiat şi – mai mult decât atât – veţi avea posibilitatea de a afla destinaţia acestuia. </span></div>ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-53478696318525136202010-09-20T20:42:00.000+02:002010-09-20T20:42:25.185+02:00O VESTE NEMAIPOMENITĂVineri, 17 septembrie 2010, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în unanimitate, la a doua lectură, legea privind protejarea patrimoniului arheologic. La acest proiect s-a lucrat foarte mult timp, anul în curs însă a fost unul favorabil, graţie căderii neobolşevicilor lui Voronin.<br />
Proiectul s-a orientat în special pe OG 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic din România, legislaţia şi practica internaţională şi reprezintă o variantă îmbunătăţită faţă de normele juridice româneşti în materie.<br />
Sperăm că în practică, acest proiect îşi va dovedi eficacitatea.<br />
Vorba lui Sergiu Mustaţă - principalul truditor al acestui proiect - "acesta e doar începutul munca de-e abia începe".ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-75927103910339394242010-09-13T19:55:00.001+02:002010-09-13T20:01:19.026+02:00OBSERVAŢII JURIDICE LEGATE DE REGIMUL MONUMENTELOR ISTORICE<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><em>Declasarea monumentelor istorice</em></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;"><div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiuv__pu6dRtAFQrakDM96aPurtrogCAePQ0ueccw3QQ9Jd0NHBdaenu2lL-7uZogzSt9icWD3FLgiSREeHgdpD_lzQCC9pPI8mrXNHpAWKrUHqP3CM7E_pmEaf3wcEDSRJJA0I-2uqZ2I/s1600/Bociulesti.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" ox="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiuv__pu6dRtAFQrakDM96aPurtrogCAePQ0ueccw3QQ9Jd0NHBdaenu2lL-7uZogzSt9icWD3FLgiSREeHgdpD_lzQCC9pPI8mrXNHpAWKrUHqP3CM7E_pmEaf3wcEDSRJJA0I-2uqZ2I/s320/Bociulesti.JPG" /></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În conformitate cu art. 18 din OG 43/2000 monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice clasate în Lista Monumentelor Istorice sunt înscrise în repertoriul arheologic naţional. Indirect, art. 3 lit. a din Legea 422/2001 – care dă definiţia monumentului istoric – stabileşte că prin acest termen mai trebuie înţeles şi terenul aferent imobilului clasat. Altfel spus, orice intervenţie asupra acestuia se consideră intervenţie asupra monumentului istoric şi fapta neautorizată constituie infracţiune, sancţionată de art. 54 din Legea 422/2001, art. 92 din Legea 182/2000, art. 25 alin. 1 din OG 43/2000 şi art. 217 Cod Penal. Sunt câteva dintre elementele pentru care legiuitorul instituie o metologie de avizare a intervenţiilor la monumentele istorice de către MCCPN sau instituţiile sale deconcentrate. O condiţie obligatorie a avizului – nerespectarea condiţiilor căruia atrage anularea autorizaţiei de construire cf. art. 23 alin. 4 din Legea 422/2001 – este cercetarea arheologică (de cele mai multe ori redusă la cadrul unei supravegheri arheologice, indiferent de importanţa monumentului istoric şi stadiul cercetărilor asupra acestuia). Din păcate, legea nu conferă acest act de autoritate specialiştilor MCCPN. </span></div></div></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Prin urmare, în termeni juridici, imobilul clasat nu este doar monument istoric ci şi sit arheologic. În ultima vreme se constată o balanţă mult înclinată în favoarea declasărilor de monumente decât introducerea unora noi şi nu este vorba aici despre o procedură mai simplă cât – probabil – de un consens mai larg. Trecând peste o eventuală analiză a cauzelor degradării monumentelor istorice, am avut ocazia să ridic o problemă la care cei care se ocupă de declasare au ridicat din umeri: Monumentul istoric, terenul aferent acestuia, zona sa de protecţie (100 m de la limita exterioară în municipii şi oraşe, 200 m în mediul rural, 500 m în afara localităţilor, cf. art. 10 din Legea 5/2000 şi art. 59 din Legea 422/2001) sunt perimetre apărate de lege şi supuse cercetării arheologice. Dacă un monument istoric se declasează pentru că nu mai există, a fost ras de pe suprafaţa pământului, acesta este scos automat şi din repertoriul arheologic naţional? De ce totuşi în cazul declasărilor de monumente istorice nu se ţine cont şi de acest aspect, având în vedere că doar descărcarea de sarcină arheologică este actul prin care este anulat regimul de protecţie stabilit anterior şi prin care terenul poate fi redat activităţilor umane curente, vezi art. 5 alin 3 din OG 43/2000?</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><em>Clasarea monumentelor istorice</em></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Legiuitorul a instituit reglementări mai mult sau mai puţin clare – în orice caz întotdeauna perfectibile – privind regimul de protecţie a monumentelor istorice, obiective clasate în patrimoniul cultural naţional şi publicate în <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Lista Monumentelor Istorice</i>. Firesc ar fi ca această listă să cuprindă toate obiectivele ce întrunesc desigur condiţiile de clasare iar în acest sens orice iniţiat poate aduce destule exemple de omisiuni, de la judeţ la judeţ, în funcţie de nivelul de pregătire şi seriozitatea de care a dat dovadă specialistul care a efectuat propunerile de clasare. Din păcate nici măcar termenul de susceptibil nu mai există pentru a se putea interveni în favoarea acestor edificii „scăpate din vedere”. Astfel, una dintre cele mai vechi şcoli din Tg. Neamţ, cartierul Humuleşti, un splendid edificiu neoclasic de sf. de sec. XIX, cu turn – aflat în faţa Bisericii „Sf. Nicolae” unde a fost şcolit Ion Creangă şi aceasta neclasată - a fost practic desfiinţat de constructori. Modificări nepermise au fost executate recent şi asupra unui alt edificiu neoclasic târgnemţean, din primul deceniu al sec. XX, Şcoala româno-israelită, aflat în faţa <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Şcolii Domneşti </i>(actualmente Muzeul de Istorie şi Etnografie). Au dispărut coloanele de la intrare precum şi frontonul întrucât probabil ridica destule probleme pentru refacerea acoperişului. Dacă intrăm pe tărâmul edificiilor religioase, exemplele curg cu nemiluita. În faţa unor asemenea intervenţii neortodoxe rămânem cu gustul amar al neputinţei. O neputinţă îngăduită de lege şi de cei care – aşa cum recunosc pe la colţuri – „nu au dorit să se încarce cu un mare număr de obiective protejate”, cu tot atâtea probleme.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Un alt element care, în prezent, scapă normelor juridice în vigoare este acela al protejării vetrelor istorice. Pentru medievişti această omisiune este o dramă întrucât se constată arheologic o continuitate a aşezărilor urbane şi adesea rurale din evul mediu până în prezent. O posibilitate accesibilă de delimitare în Planurile Urbanistice Generale a acestor arii ar fi conturul dat de localizarea imobilelor de până la finele sec. XIX. Multe dintre nucleele medievale sunt situate în zone centrale şi ultracentrale ale aşezărilor contemporane, pe terenuri destul de atractive pentru investitori, în ciuda preţurilor destul de ridicate. În perspectivă pierderile se vor constata nu doar în domeniul arheologiei medievale – prin bulversările, adesea necontrolate ale siturilor - ci presupun şi o supraaglomerare până la blocaj a centrului, dată de concentrarea prestatorilor de servicii şi a instituţiilor publice (vezi cazul Bucureştilor), anacronismul şi depersonalizarea mobilierului urban. Din păcate de cele mai multe ori nu se constată la nivelul compartimentelor de arhitectură o concepţie de conservare a zonelor urbane, aferente fiecărei perioade istorice în parte, printr-o tendinţă de dezvoltare polinucleară şi ridicarea periferiilor.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Este adevărat că multe monumente istorice se află în perimetrul vetrelor istorice, însă acestea acoperă suprafeţe limitate datorită zonelor lor de protecţie, cu observaţia că autorităţile publice locale de a face ajustări proprii prin PUG-uri şi PUZ-uri. Lipsa unor forme de protecţie juridică de acest gen a dus la bulversarea unui important sector reprezentând vatra oraşului Târgu Neamţ, cartierul Ţuţuieni, acolo unde s-a descoperit o sobă medievală datată pe baza unei monede în anul 1395 iar în apropiere se află Biserica „Sf. Nicolae” (obiectiv neclasat!), la care a fost preot Gh. Creangă, unchiul marelui povestitor.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><em>Metodologia de evaluare a pagubelor</em></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgWK09IPnp6740Ipa8nqu7o4vSpomxozZpAevueZs6fYq4haf79EtIkHrldsRk43moDlXmho5kiofn44U34NjpjqDPS4iwSgax4Ig2hDMIu6sfBfFY8NGtzhaemNCaYSShCjLe7D2OTeNI/s1600/DSC02345.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" ox="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgWK09IPnp6740Ipa8nqu7o4vSpomxozZpAevueZs6fYq4haf79EtIkHrldsRk43moDlXmho5kiofn44U34NjpjqDPS4iwSgax4Ig2hDMIu6sfBfFY8NGtzhaemNCaYSShCjLe7D2OTeNI/s320/DSC02345.JPG" /></a></div><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Este adevărat că monumentele şi siturile arheologice sunt inestimabile, având în vedere că acestea reprezintă legitimaţia istorică a unei naţiuni. Cu toate acestea, în cazul unor agresiuni asupra acestora instanţa trebuie să aibă un oarecare reper care să ajute la stabilirea gravităţii faptei, pentru a fi sancţionată ca atare. Altfel spus, o expertiză care să evalueze prejudiciul produs. Câţiva dintre arheologii experţi care au răspuns solicitării de evaluare a distrugerilor produse unor monumente istorice au avut neplăcuta surpriză de a fi afundaţi într-un şir de calcule – care pe undeva exced domeniul lor principal de pregătire – de la materiale până la costurile de refacere. După o asemenea experienţă, au recunoscut că este o procedură ruptă de realitate şi – în felul în care este concepută – nu poate fi îndeplinită în totalitate de un arheolog. Pe de altă parte, având în faţă exemplul comisiilor zonale, există riscul pierderii unui alt teren în care contribuţia arheologilor este mai mult decât necesară. Un arhitect sau un inginer constructor nu va fi în stare să estimeze cea de a doua componentă valorică, imaterială, a unui monument sau sit arheologic şi anume: valoarea istorică. Între noi fie vorba, valoarea este subiectivă ce poate varia de la specialist la specialist dar aceasta ţine de competenţa arheologului. Pentru a evita riscul anulării reciproce a expertizei oferite independent de doi experţi arheologi într-un singur caz, există soluţia instituirii unor bareme de evaluare, specifice fiecărei categorii de clasare, tezaur sau fond. Altfel spus, expertul trebuie să se pronunţe în termeni precum colaps, precolaps, distrugere remediabilă. În funcţie de categoria de clasare şi starea constatată a imobilului se pot stabili valori standard, de la suma până la suma, o marjă care permite expertului să includă alte elemente precum suprafaţa obiectivului, vechimea, starea de conservare de dinaintea intervenţiei ilegale etc. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><br />
<table border="1" cellpadding="0" cellspacing="0" class="MsoTableGrid" style="border-bottom: medium none; border-collapse: collapse; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; mso-border-alt: solid black .5pt; mso-border-themecolor: text1; mso-padding-alt: 0in 5.4pt 0in 5.4pt;"><tbody>
<tr style="height: 24pt; mso-yfti-firstrow: yes; mso-yfti-irow: 0;"><td rowspan="2" style="background-color: transparent; border-bottom: black 1pt solid; border-left: black 1pt solid; border-right: black 1pt solid; border-top: black 1pt solid; height: 24pt; mso-border-alt: solid black .5pt; mso-border-themecolor: text1; padding-bottom: 0in; padding-left: 5.4pt; padding-right: 5.4pt; padding-top: 0in; width: 0.95in;" valign="top" width="91"><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt -2.25pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-ansi-language: RO;">Stare imobil</span></div></td><td colspan="2" style="background-color: transparent; border-bottom: windowtext 1pt solid; border-left: #ece9d8; border-right: black 1pt solid; border-top: windowtext 1pt solid; height: 24pt; mso-border-bottom-alt: windowtext; mso-border-left-alt: black; mso-border-left-themecolor: text1; mso-border-right-alt: black; mso-border-right-themecolor: text1; mso-border-style-alt: solid; mso-border-top-alt: windowtext; mso-border-width-alt: .5pt; padding-bottom: 0in; padding-left: 5.4pt; padding-right: 5.4pt; padding-top: 0in; width: 5in;" valign="top" width="480"><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt 8.85pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-ansi-language: RO;">Categorie imobil</span></div></td></tr>
<tr style="height: 23.35pt; mso-yfti-irow: 1;"><td style="background-color: transparent; border-bottom: windowtext 1pt solid; border-left: #ece9d8; border-right: windowtext 1pt solid; border-top: #ece9d8; height: 23.35pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid black .5pt; mso-border-left-themecolor: text1; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding-bottom: 0in; padding-left: 5.4pt; padding-right: 5.4pt; padding-top: 0in; width: 116.25pt;" valign="top" width="155"><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt 8.85pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">A (tezaur)</span></div></td><td style="background-color: transparent; border-bottom: windowtext 1pt solid; border-left: #ece9d8; border-right: black 1pt solid; border-top: #ece9d8; height: 23.35pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-right-alt: solid black .5pt; mso-border-right-themecolor: text1; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding-bottom: 0in; padding-left: 5.4pt; padding-right: 5.4pt; padding-top: 0in; width: 243.75pt;" valign="top" width="325"><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt 8.85pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-ansi-language: RO;">B (fond)</span></div></td></tr>
<tr style="height: 1.05pt; mso-yfti-irow: 2;"><td style="background-color: transparent; border-bottom: windowtext 1pt solid; border-left: black 1pt solid; border-right: windowtext 1pt solid; border-top: #ece9d8; height: 1.05pt; mso-border-bottom-alt: windowtext; mso-border-left-alt: black; mso-border-left-themecolor: text1; mso-border-right-alt: windowtext; mso-border-style-alt: solid; mso-border-top-alt: black; mso-border-top-themecolor: text1; mso-border-width-alt: .5pt; padding-bottom: 0in; padding-left: 5.4pt; padding-right: 5.4pt; padding-top: 0in; width: 0.95in;" valign="top" width="91"><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt -2.25pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-ansi-language: RO;">colaps</span></div></td><td style="background-color: transparent; border-bottom: windowtext 1pt solid; border-left: #ece9d8; border-right: windowtext 1pt solid; border-top: #ece9d8; height: 1.05pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding-bottom: 0in; padding-left: 5.4pt; padding-right: 5.4pt; padding-top: 0in; width: 116.25pt;" valign="top" width="155"><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt 8.85pt; text-align: justify;"><br />
</div></td><td style="background-color: transparent; border-bottom: black 1pt solid; border-left: #ece9d8; border-right: black 1pt solid; border-top: #ece9d8; height: 1.05pt; mso-border-bottom-alt: black; mso-border-bottom-themecolor: text1; mso-border-left-alt: windowtext; mso-border-right-alt: black; mso-border-right-themecolor: text1; mso-border-style-alt: solid; mso-border-top-alt: windowtext; mso-border-width-alt: .5pt; padding-bottom: 0in; padding-left: 5.4pt; padding-right: 5.4pt; padding-top: 0in; width: 243.75pt;" valign="top" width="325"><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt 8.85pt; text-align: justify;"><br />
</div></td></tr>
<tr style="height: 6.3pt; mso-yfti-irow: 3;"><td style="background-color: transparent; border-bottom: black 1pt solid; border-left: black 1pt solid; border-right: black 1pt solid; border-top: #ece9d8; height: 6.3pt; mso-border-alt: solid black .5pt; mso-border-themecolor: text1; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding-bottom: 0in; padding-left: 5.4pt; padding-right: 5.4pt; padding-top: 0in; width: 0.95in;" valign="top" width="91"><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt -2.25pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-ansi-language: RO;">precolaps</span></div></td><td style="background-color: transparent; border-bottom: black 1pt solid; border-left: #ece9d8; border-right: windowtext 1pt solid; border-top: #ece9d8; height: 6.3pt; mso-border-bottom-alt: black; mso-border-bottom-themecolor: text1; mso-border-left-alt: black; mso-border-left-themecolor: text1; mso-border-right-alt: windowtext; mso-border-style-alt: solid; mso-border-top-alt: windowtext; mso-border-width-alt: .5pt; padding-bottom: 0in; padding-left: 5.4pt; padding-right: 5.4pt; padding-top: 0in; width: 116.25pt;" valign="top" width="155"><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt 8.85pt; text-align: justify;"><br />
</div></td><td style="background-color: transparent; border-bottom: black 1pt solid; border-left: #ece9d8; border-right: windowtext 1pt solid; border-top: #ece9d8; height: 6.3pt; mso-border-alt: solid black .5pt; mso-border-bottom-themecolor: text1; mso-border-left-alt: solid black .5pt; mso-border-left-themecolor: text1; mso-border-right-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-themecolor: text1; mso-border-top-alt: solid black .5pt; mso-border-top-themecolor: text1; padding-bottom: 0in; padding-left: 5.4pt; padding-right: 5.4pt; padding-top: 0in; width: 243.75pt;" valign="top" width="325"><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt 8.85pt; text-align: justify;"><br />
</div></td></tr>
<tr style="height: 11.25pt; mso-yfti-irow: 4; mso-yfti-lastrow: yes;"><td style="background-color: transparent; border-bottom: black 1pt solid; border-left: black 1pt solid; border-right: black 1pt solid; border-top: #ece9d8; height: 11.25pt; mso-border-alt: solid black .5pt; mso-border-themecolor: text1; mso-border-top-alt: solid black .5pt; mso-border-top-themecolor: text1; padding-bottom: 0in; padding-left: 5.4pt; padding-right: 5.4pt; padding-top: 0in; width: 0.95in;" valign="top" width="91"><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-ansi-language: RO;">Distrugere parţiala</span></div></td><td style="background-color: transparent; border-bottom: black 1pt solid; border-left: #ece9d8; border-right: windowtext 1pt solid; border-top: #ece9d8; height: 11.25pt; mso-border-alt: solid black .5pt; mso-border-bottom-themecolor: text1; mso-border-left-alt: solid black .5pt; mso-border-left-themecolor: text1; mso-border-right-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-themecolor: text1; mso-border-top-alt: solid black .5pt; mso-border-top-themecolor: text1; padding-bottom: 0in; padding-left: 5.4pt; padding-right: 5.4pt; padding-top: 0in; width: 116.25pt;" valign="top" width="155"><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt 8.85pt; text-align: justify;"><br />
</div></td><td style="background-color: transparent; border-bottom: black 1pt solid; border-left: #ece9d8; border-right: windowtext 1pt solid; border-top: #ece9d8; height: 11.25pt; mso-border-alt: solid black .5pt; mso-border-bottom-themecolor: text1; mso-border-left-alt: solid black .5pt; mso-border-left-themecolor: text1; mso-border-right-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-themecolor: text1; mso-border-top-alt: solid black .5pt; mso-border-top-themecolor: text1; padding-bottom: 0in; padding-left: 5.4pt; padding-right: 5.4pt; padding-top: 0in; width: 243.75pt;" valign="top" width="325"><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt 8.85pt; text-align: justify;"><br />
</div></td></tr>
</tbody></table>ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com18tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-56613048058737212702010-09-09T18:53:00.000+02:002010-09-09T18:53:44.568+02:00ROSTUL<div style="font-family: times new roman, new york, times, serif; font-size: 14pt;"><div style="font-family: times new roman, new york, times, serif; font-size: 14pt;"><div style="font-family: times new roman, new york, times, serif; font-size: 12pt;"><div class="yiv979008100yiv344819197WordSection1"><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal"><span style="color: #1f497d;"> </span></div></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal"><span style="color: #1f497d;"> </span></div></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal"><span style="color: #1f497d;"> Dan Puric / 1-Mai-2010, Romania </span></div></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal"><span style="color: #1f497d;"> </span></div></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="font-family: times new roman, new york, times, serif; font-size: 12pt; text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> Cand te desparti din vina ta, încerci o vreme sa te lupti cu ireversibilul, îti dai seama ca n-are sens, te lamentezi de forma si renunti. Cand te desparti din vina celuilalt, ai nevoie de o perioada de timp ca sa întelegi ce s-a întamplat. Iei povestea de la capat, pas cu pas si te chinui sa pricepi ce n-a fost bine si unde ar fi trebuit ca lucrurile sa apuce pe alt drum. </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="font-family: verdana, helvetica, sans-serif; font-size: 12pt; text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> La fel se întampla si atunci cand te desparti de tara ta. Dezamagit, înselat, manios, îndurerat. Nu ti-e usor s-o lasi. Tara si mama nu ti le alegi. Te asezi pe celalalt mal al lumii si cauti raspunsul: ce s-a întamplat cu tara mea de-am fost nevoit s-o parasesc. Romaniei i-a disparut rostul. E o tara fara rost, în orice sens vreti voi. O tara cu oameni fara rost, cu orase fara rost, cu drumuri fara rost, cu bani, muzica, masini si toale fara rost, cu relatii si discutii fara rost, cu minciuni si înselatorii care nu duc nicaieri. </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pamantul si credinta. </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> Batranii. Romania îi batjocoreste cu sadism de 20 de ani. Îi tine în foame si în frig. Sunt umiliti, bruscati de functionari, uitati de copii, calcati de masini pe trecerea de pietoni. Sunt scosi la vot, ca vitele, momiti cu un kil de ulei sau de malai de care, dinadins, au fost privati prin pensii de rahat. Vite slabe, flamande si batute, asta au ajuns batranii nostri. Caini tinuti afara iarna, fara macar o mana de paie sub ciolane. </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolositi. O fonoteca vie de experienta si întelepciune a unei generatii care a trait atatea grozavii e stearsa de pe banda, ca sa tragem manele peste. Fara batrani nu exista familie. Fara batrani nu exista viitor. </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> Pamantul. Care pamant? Cine mai e legat de pamant în tara aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei sustine un program care se intituleaza "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt încurajati sa creasca pe langa case tot ce le trebuie: un fruct, o </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> leguma, o gaina, un purcel. Foarte inteligent. Daca se întampla vreo criza globala de alimente, thailandezii vor supravietui fara ajutoare de la tarile "prietene". </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> </span> </div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> La noi chestia asta se numeste </span><span style="color: #1f497d;">"agricultura de subzistenta" si lui tanti</span><span style="color: #1f497d;"> Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca</span><span style="color: #1f497d;"> taranii sa-si cumpere rosiile si soriciul</span><span style="color: #1f497d;"> de la hypermarketuri frantuzesti si</span><span style="color: #1f497d;"> germane, ca d-aia avem UE. </span><span style="color: #1f497d;">Cantatul cocosilor dimineata, latratul</span><span style="color: #1f497d;"> vesel al lui Grivei, grohaitul lui Ghita</span><span style="color: #1f497d;"> pana de Ignat, corcodusele furate de la</span><span style="color: #1f497d;"> vecini si iazul cu salcii si broaste sunt imagini pe care castratii de la Bruxelles</span><span style="color: #1f497d;"> nu le-au trait, nu le pot întelege si,</span><span style="color: #1f497d;"> prin urmare, le califica drept niste</span><span style="color: #1f497d;"> arhaisme barbare. Sa dispara!</span><span style="color: #1f497d;"> </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> Din betivii, lenesii si nebunii satului se</span><span style="color: #1f497d;"> trag astia care ne conduc acum. Neam de</span><span style="color: #1f497d;"> neamul lor n-a avut pamant, ca nu erau în stare sa-l munceasca. Nu stiu ce înseamna pamantul, cata liniste si cata putere îti da, ce povesti îti spune si cat sens aduce</span><span style="color: #1f497d;"> fiecarei dimineti si fiecarei seri. I-au</span><span style="color: #1f497d;"> urat întotdeauna pe cei care se trezeau la </span><span style="color: #1f497d;">5 dimineata si plecau la camp cu ciorba în</span><span style="color: #1f497d;"> sufertas. Pe toti gangavii si pe toti </span><span style="color: #1f497d;">puturosii astia i-au facut comunistii </span><span style="color: #1f497d;">primari, secretari de partid, sefi de</span><span style="color: #1f497d;"> puscarii sau de camine culturale. Pe toti astia, care au neamul îngropat la marginea</span><span style="color: #1f497d;"> cimitirului, de mila, de sila, </span><span style="color: #1f497d;">crestineste. </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> Credinta. O mai poarta doar batranii si </span><span style="color: #1f497d;">taranii, cati mai sunt, cat mai sunt. Un</span><span style="color: #1f497d;"> strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbracat, greu de dat jos,</span><span style="color: #1f497d;"> care trebuie împaturit într-un fel anume </span><span style="color: #1f497d;">si pus la loc în lada de zestre împreuna</span><span style="color: #1f497d;"> cu busuioc, smirna si flori de camp. <span class="yshortcuts" id="lw_1284050740_28"><span style="color: #366388;">Pus</span></span></span><span style="color: #1f497d;"> bine, ca poate îl va mai purta cineva.</span><span style="color: #1f497d;"> Cand or sa moara oamenii astia, o sa-l ia</span><span style="color: #1f497d;"> cu ei la cer pe <span class="yshortcuts" id="lw_1284050740_29" style="border-bottom: #366388 2px dotted; cursor: hand;"><span style="color: #366388;">Dumnezeu</span></span>. </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> Avem, în schimb, o varianta moderna de</span><span style="color: #1f497d;"> credinta, cu fermoar si arici, prin care</span><span style="color: #1f497d;"> ti se vad si tatele si portofelul</span><span style="color: #1f497d;"> burdusit. Se poarta la nunti, botezuri si înmormantari, la alegeri, la inundatii, la sfintiri de sedii si aghesmuiri de masini luxoase, la pomenirea eroilor Revolutiei. </span><span style="color: #1f497d;">Se accesorizeaza cu cruci facute în graba si cu un "Tatal nostru" spus pe jumatate,</span><span style="color: #1f497d;"> ca trebuie sa raspunzi la mobil. Scuze,</span><span style="color: #1f497d;"> domnu parinte, e urgent. </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> Fugim de ceva ca sa ajungem nicaieri. Ne</span><span style="color: #1f497d;"> vindem pamantul sa faca astia depozite si vile de neam prost pe el. Ne sunam bunicii</span><span style="color: #1f497d;"> doar de ziua lor, daca au mai prins-o.</span><span style="color: #1f497d;"> Bisericile se înmultesc, credinciosii se</span><span style="color: #1f497d;"> împutineaza, sfintii de pe pereti se</span><span style="color: #1f497d;"> gandesc serios sa aplice pentru viza de</span><span style="color: #1f497d;"> Canada . </span> </div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> Fetele noastre se prostitueaza pana gasesc</span><span style="color: #1f497d;"> un italian batran si cu bani, cu care se </span><span style="color: #1f497d;">marita. Baietii nostri fura bancomate,</span><span style="color: #1f497d;"> joaca la pokere si beau de sting pentru ca stiu de la televizor ca fetele noastre vor</span><span style="color: #1f497d;"> bani, altfel se prostitueaza pana gasesc</span><span style="color: #1f497d;"> un italian batran cu care se marita. </span><span style="color: #1f497d;">Parintii nostri pleaca sa culeaga capsuni </span><span style="color: #1f497d;"> si sa-i spele la cur pe vestici. Iar noi </span><span style="color: #1f497d;">facem infarct si cancer pentru</span><span style="color: #1f497d;"> multinationalele lor, conduse de</span><span style="color: #1f497d;"> securistii nostri. </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> </span></div><div class="yiv979008100yiv344819197MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: #1f497d;"> Suna-ti bunicii, pune o samanta într-un </span><span style="color: #1f497d;">ghiveci si aprinde o lumanare pentru vii </span><span style="color: #1f497d;">si pentru morti.</span></div>ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-13532942240227504012010-09-02T21:46:00.001+02:002010-09-06T16:52:59.299+02:00Curtea Domnească din Piatra Neamţ riscă să fie distrusă cu concursul neoliticienilor<div align="justify"></div><div align="justify"><br />
</div><div align="justify"> Am ajuns deja sa discutăm adesea despre flexibilitatea coloanei vertebrale ale specialiştilor cu funcţii faţă de pretenţioasele proiecte ale autorităţilor locale, în cazul de faţă, cică de reabilitare şi punere în valoare a unui obiectiv istoric! Sunt deja câţiva ani în care Primăria Piatra Neamţ lucrează la un proiect ce şi-ar propune să „reabiliteze” centrul istoric urban .</div><div align="justify" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjAgLZxf1Z331jrHipyuQB_VNdkCIO-8aFg-DeUD7cczPXk9Od3X8Qok1kY82KDkQmCRC9iHM_c_7u5-AQmdePSJ8rICZkASpNwGSkV9V3LbHSAPyqbeRMWi_6rLGneJPb5jr6NxLc1nS8/s1600/proiect-curtea-domneasca.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" ox="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjAgLZxf1Z331jrHipyuQB_VNdkCIO-8aFg-DeUD7cczPXk9Od3X8Qok1kY82KDkQmCRC9iHM_c_7u5-AQmdePSJ8rICZkASpNwGSkV9V3LbHSAPyqbeRMWi_6rLGneJPb5jr6NxLc1nS8/s320/proiect-curtea-domneasca.jpg" /></a>La început şi fără a vedea planşele crezuserăm că e vorba despre o restaurare a Curţii Domneşti şi a celorlalte monumente aflate în vatra istorică, apoi a trebuit să ne dăm seama că se vrea, de fapt, o reamenajare urbană care afectează direct şi ireversibil vestigiile medievale existente. Culmea culmilor, ar trebui o intervenţie ultramodernă pentru a da spaţiului aerele de medievalitate visat de primarul Gheorghe Ştefan şi acoliţii săi. Despre cât de sănătoasă este această viziune o spune proiectul: în practică, între beciurile Curţii Domneşti şi Biserica Domnească se va săpa un pasaj auto subteran, cu utilităţi, ce se va bifurca, spre primărie şi altul pe lângă turnul clopotniţă, alt monument istoric şi simbol oficial al municipiului Piatra Neamţ. Clădirea actuală a primăriei va căpăta o extindere tocmai spre spaţiul în care Constantin Matasă, cel care cercetase parţial Curţea Domnească în anii 50, spunea că ar putea să mai apară vestigii. Acest corp nou va avea o faţadă de sticlă în care – minune mare! – se va oglindi Biserica lui Ştefan (cel Mare, desigur). Dacă până acum am avut ceva vizitatori ai centrului istoric, să vedeţi după realizarea acestui mare proiect ce va curge lume de pe lume. Cel puţin aşa ne asigură autorii proiectului. Toţi buluc, tăvălug taman ca pe telegondolă, altă investiţie deşucheată a municipalităţii pietrene, cu efect molipsitor: vine goală, pleacă goala şi de-atâtea perechi de buzunare adunate în vârf, Primăria începe să scoată la licitaţie „mândria investiţiei” – un hotel rotativ nefinalizat care ar permite şi ar drege destul cât să justifice amplasarea sa pe un sit fosilifer!</div><div align="justify"> O fi fiind el spectaculos monumentul dar tot parcă dacă nu-i mai punem şi noi ceva zorzoane nu arată „europeneşte”. Directorul DCCPCN tace, că doar nu-şi caută mazilirea, la fel face şi cel al Complexului Muzeal Judeţean Neamţ. Dacă pentru primul, pe undeva de înţeles, nu si acceptat – poate caută subiecte de inspiraţie pe ruinele monumentelor noastre – pentru cel de-al doilea, doctor în istorie, arheolog expert (neolitician, e drept), membru al Comisiei Naţionale de Arheologie, parcă ar trebui să fie alte pretenţii. Nu voi continua cu multe aprecieri privind managementul cercetării din acest judeţ – pentru a nu risca să fiu acuzat de subiectivitate sau vendete personale – atrag doar atenţia asupra câtorva aspecte pe deplin verificabile. Până în prezent conducerea CMJ Neamţ nu a reuşit să formeze un arheolog medievist expert. Dacă sunt aceste „specimene” aidoma florilor de colţ ori dacă ciulinii sunt prea mari şi mulţi, rămâne la aprecierea fiecăruia. Cert este că deşi se remarcă numărul pretenţios de specialişti sau aspiranţi în arheologia preistorică, un „Centru Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni”, un număr de şantiere arheologice apreciabil în care sunt periate urmele de civilizaţie neolitică, în aşa fel încât să nu mai încapă între limitele propriului judeţ, pentru arheologia evului mediu – acolo unde sunt atâtea monumente medievale, de pe urma exploatării Cetăţii Neamţului (turistice doar) înfruptându-se destul de binişor chiar – conducerea CMJ Neamţ nu prea are cu ce să se laude… . Rezultate pe măsura implicării, desigur. Drept urmare, revista instituţiei muzeale tinde să devină o tribună exlusivă a arheologiei preistorice iar pe la standurile muzeale – cât o fi el de „biznis” – parcă e hilar să găseşti o avalanşă de publicaţii ce întorc pe toate părţile realizările capitale pe care poporul român le datorează civilizaţiilor preistorice, mai toate semnate sau conduse de Acelaşi, oferite vizitatorilor interesaţi de Cetatea Neamţului ori de Muzeul Memorial „Ion Creangă” de la Humuleşti. E drept că şi-au făcut loc şi câteva publicaţii de popularizare – decât deloc? – ce abordează evul mediu şi asta pentru că au avut „şansa” de a fi semnate de… Acelaşi.</div><div align="justify"> Dacă odinioară directorul CMJ Neamţ dădea de înţeles că nu agreează monstruosul proiect de distrugere a Curtii Domneşti, acum este chiar cel care îşi dă concursul direct în acest sens . Domnia sa nu face doar o simplă supraveghere arheologică, ci aşa cum a procedat în 2005, prin raportul de săpătură, acordă parametrii legali pentru intervenţia buldozerelor în monumentul istoric şi cimitirul medieval de categorie A. După concluziile sale – în care anticipez că vom asista la o propunere de descărcare de sarcină arheologică fără observaţii care să pună în dificultate proiectul primarului – condiţia de cercetare arheologică impusă în avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice va fi respecată eliminându-se practic singurul impediment în calea emiterii autorizaţiei de construire. Putem spune aici că acest colectiv de arheologi neoliticieni şi-a făcut doar datoria şi ceea ce urmează nu mai ţine de ei? Ce s-ar fi întâmplat dacă aceştia refuzau participarea, motive existau suficiente, primul, chiar cel legat de competenţă pe şantiere medievale? S-ar fi apelat la arheologi din alt judeţ, medievişti şi nu cred că s-ar fi găsit cineva să-şi ia pe cap o breaslă şi posteritate acuzatoare! Fără supraveghere arheologică, autorizaţia de construcţie nu putea fi eliberată, conform Legii 50/1991, decât cu încălcarea legii, respectiv prin comiterea unor infracţiuni pentru care cineva putea fi tras la răspundere.</div><div align="justify"> Una peste alta, banii oferiţi pentru scormoneala în pământ nu sunt de neglijat şi oricâte s-ar spune, participarea acestui colectiv de neoliticieni la Proiectul de distrugere a Curţii Domneşti nu a fost atât obligată cât autoinvitată cu insistenţă. Aici intervine o a doua problemă, aceea a competenţei.</div><div align="justify">Managementul defectuos al cercetării muzeale la Neamţ a dat naştere unei situaţii destul de neplăcute în care CMJ Neamţ era pus în situaţia de a sta deoparte neavând posibilitatea de a presta servicii de supraveghere arheologică. În vetrele localităţilor actuale – aşa cum ar fi firesc, deontologic, de bun simţ – nu prea ai ce face cu arheologi neoliticieni, pentru că la subsol este cel mai probabil să găseşti vestigii medievale, o epocă pentru care aceştia nu sunt pregătiţi să-i facă faţă. Spuneam că „ar fi firesc…”, probabil în alte împrejurări sau locuri. La Neamţ, într-o exploatare a patriotismului local al unor edili, conducerea CMJ Neamţ a reuşit să convingă de necesitatea ca banii să rămână în judeţ, să nu se înfrupte alţii, chiar dacă nu ai cu cine şi aşa a ajuns echipa de neoliticieni coordonată de dl. Gheorghe Dumitroaia să se autoiniţieze pe siturile noastre medievale. Bani să iasă!</div><div align="justify"> Dintre mulţimea siturilor bulversate de aceşti „neopârvani” ai arheologiei româneşti voi aduce în discuţie cazul Curţii Domneşti din Piatra Neamţ de acum cinci ani, când în pofida unor proteste – ce-i drept cam anemice – a unei asociaţii locale de arhitecţi, arheologii noştri au intrat în necropola medievală din jurul Bisericii Domneşti Sf. Ioan Botezătorul. Şi nu e vorba despre o cercetare izvorâtă dintr-un prea mare interes al CMJ Neamţ faţă de acest obiectiv medieval, cât despre o pură prestare de servicii. Practic, specialiştii noştri trebuiau să-şi dea girul pentru desfiinţarea parţială a necropolei medievale ca peste aceasta să se înalţe spre văzduh ditamai trei viluţe particulare. Legal nu poţi reproşa prea multe: băieţii au ştiut să convingă de faptul că e mai important confortul lor, decât somnul de veci al nenorociţilor de acolo. Problema este că o asemenea profanare – fie ea şi legală – nu se putea întâmpla dacă un arheolog ce-şi respectă meseria nu s-ar fi aruncat la cele câteva firfirici-recompensă pentru supravegherea arheologică. Practic prin această prestaţie, echipa noastră împarte laurii cu „creştinii” care cred că pot dormi liniştiţi peste mormintele răvăşite.</div><div align="justify">Am mai avut ocazia să semnalez – fără prea mare ecou însă – cazul Cetăţii Neamţului, proaspăt restaurată cu mari insistenţe ale primarului de Târgu Neamţ, cel care încă mai visează să transforme vechea fortificaţie în mănăstire! Aşa cum ar fi firesc, era de aşteptat ca proiectul să fie prefaţat de ample campanii arheologice, poate chiar reanimarea tradiţiei şantierului şcoală din anii 50, urmărind formarea unor noi specialişti în arheologia medievală. Ce s-a întâmplat în realitate? Am asistat cu toţii la o supraveghere arheologică condusă mai mult de la distanta de dl. Adrian Bătrâna – cine poate să-l conteste? Deşi eu unul aş îndrăzni să spun ceea ce vorbesc mulţi pe la colţuri: a publicat extrem de puţin în raport cu numărul siturilor medievale cercetate – secondat de aceeaşi veritabilă echipă de neoliticieni ai CMJ Neamţ. Despre cât au săpat, când, ce anume şi cum, dacă a văzut cineva vreun raport de săpătură publicat privitor la săpăturile de la Cetatea Neamţului din 2007-2008, rog să mi le ofere şi mie. Pentru Curtea Domnească Piatra Neamţ din 2005 acest colectiv de neoliticieni şi-a comunicat cele câteva concluzii într-un raporţel, postat pe http://www.cimec.ro/scripts/arh/cronica/detaliu.asp?k=3464.</div><div align="justify"> Pentru că afirmasem direct într-o şedinţă – în care soarta Curţii Domneşti din Piatra Neamţ era deja pecetluită de un aviz de specialitate favorabil, eliberat de o competentă Comisie Zonală a Monumentelor Istorice – faptul ca un şantier de ev mediu, mai ales de categorie A, cercetat de arheologi preistoricieni este o operaţie la stomac făcută de stomatologi, fie ei şi doctori, experţi şi membri a comiţii peste comiţii ministeriale, dl. Dumitroaia s-a grăbit să-i asigure pe cei prezenţi că are experienţa necesară pentru a cerceta un sit de ev mediu. Mai mult, cică e absolut legal şi nu este împiedicat de nimeni şi nimic să participe la această cercetare.</div><div align="justify"> Dacă are sau nu dreptate, îl rog să zăbovească puţin asupra rândurilor de mai jos. Mai întâi OG 43/2000 la art. 3 alin. 3 specifică: „Cercetarea arheologică se realizează, în condiţiile prezentei ordonanţe, de către personalul de specialitate atestat şi înregistrat în Registrul arheologilor, conform prevederilor Regulamentului săpăturilor arheologice din România, precum şi cu respectarea normelor privind standardele şi procedurile arheologice şi în acord cu principiile Codului deontologic al arheologilor din România”.</div><div align="justify"> Codul deontologic al arheologilor din România conţine câteva precizări legate de competenţă şi anume, la punctul 12: „Arheologii nu trebuie să se angajeze în proiecte de cercetare arheologică pentru care nu sunt instruiţi sau pregătiţi adecvat”. De asemenea, acest principiu este reiterat la punctul 21: „Arheologii trebuie să asigure cea mai bună consultanţă de specialitate posibilă antreprenorilor şi investitorilor, şi nu se vor implica în probleme care le depăşesc cunoştinţele sau competenţa”.</div><div align="justify">Punctul 24: „Arheologii nu trebuie să se ofere să contracteze lucrări pentru care ei sau orgnizatorii lucrărilor nu sunt competenţi, nu sunt corect echipaţi, nu au personal suficient sau nu au experienţa necesară”.</div><div align="justify">Apoi va trebui să dau citire Regulamentului la care face referire articolul ordonanţei. Astfel, la punctul 15 se precizează că „Responsabilul de şantier nu poate conduce concomitent două sau mai multe şantiere arheologice, în condiţiile în care prezenţa sa este obligatorie pe toată durata defăşurării lucrărilor”. Atrag aici atenţia dlui Dumitroaia Gheorghe, responsabilul de şantier de la Curtea Domnească, asupra celei de-a doua părţi a frazei în speranţa că va putea fi văzut mai des la faţa locului, măcar de acum înainte.</div><div align="justify">Punctul 17 „Valorificarea prin publicaţii a rezultatelor cercetărilor, precum şi comunicarea lor publică, este dreptul şi obligaţia celor care efectuează săpături arheologice” şi următorul, punctul 18 „Valorificarea integrală este obligatorie şi se face la încheierea săpăturii prin redactarea, după caz a unui raport general sau unei monografii”. Colectivul de neoliticieni are serioase restanţe în această privinţă şi nu doar la Cetatea Neamţului, există şi o serie întreagă de alte supravegheri arheologice de ev mediu sau epocă modernă despre care domniile lor nu s-au grăbit să comunice publicului ceea ce au reuşit să priceapă pe teren.</div><div align="justify"> Acelaşi regulament, la punctul 22 litera d, prevede că nerespectarea obligaţiei de valorificare prin publicaţii a rezultatelor cercetărilor poate duce la pierderea dreptului de săpătură.</div><div align="justify"> Solicit prin urmare un răspuns la cele de mai sus înainte de a se lăsa impresia că distinsul domn citează fără să citească, altminteri acţiunea sa constituie o îndărătnicie ce nu poate să-i facă cinste. Despre cât de competent poate fi un arheolg neolitician – fie el şi expert – în cercetarea vestigiilor medievale ar trebui găsit un răspuns pe măsura realizărilor înregistrate de omenire de la civilizaţia lamelor de silex până la aceea a arhitecturii în piatră.</div><div align="justify"> Până atunci, încă nu este târziu să fie preîntâmpinată distrugerea Curţii Domneşti din Piatra Neamţ, mai ales că nu ne putem permite, în acest caz, comiterea unor erori ireversibile. Ramane insa si o mica speranta ca problemele economice grave ale tarii vor determina cel putin o amanare a distrugerii cu acte in regula a acestui important monument istoric.</div><div align="justify"><br />
</div><div align="justify">1 http://www.primariapn.ro/fisiere/piu/uip_2009/cap_2_PIDU_2009.pdf</div><div align="justify"><br />
</div><div align="justify">2 http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20100324&pagina=1&articol=25008</div><div align="justify"><br />
</div><div align="justify">3 http://revista.presei.ro/link-stire-articol-463928.aspx, http://revista.presei.ro/link-stire-articol-463928.aspx</div><div align="justify"><br />
</div><div align="justify">4 http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20100320&pagina=1&articol=24953</div><div align="justify"><br />
</div><div align="justify">5 http://centrul-istoric-pn.go.ro/, http://www.colectzii.ro/articole/10/Apel-impotriva-construirii-de-noi-cladiri-in-centrul-istoric-al-orasului-Piatra-Neamt.html</div><div align="justify"><br />
</div><div align="justify">Vitalie Josanu</div><div align="justify"><br />
</div><div align="justify"><br />
</div><div align="justify"><em>sursa <a href="http://ziarpiatraneamt.ro/curtea-domneasca-din-piatra-neamt-risca-sa-fie-distrusa-cu-concursul-neoliticienilor/">http://ziarpiatraneamt.ro/curtea-domneasca-din-piatra-neamt-risca-sa-fie-distrusa-cu-concursul-neoliticienilor/</a></em></div>ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-64144589482861602752010-08-31T05:00:00.006+02:002010-09-06T16:50:24.330+02:00La saună, la Biserica «Adormirii Maicii Domnului» de la Orheiul Vechi?<div style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="butoanele" style="text-align: justify;"><table border="0" cellpadding="0" cellspacing="1" style="margin-left: 0px; margin-right: 0px; text-align: left;"><tbody>
<tr><td width="50%"><div class="post-ratings" id="post-ratings-23600"><span class="post-ratings-text" id="ratings_23600_text" style="display: none;"></span></div></td><td style="text-align: right;" width="50%"><div style="float: right; margin-left: 10px;"></div></td></tr>
</tbody></table></div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Situl istorico-natural de la Orheiul Vechi este mărgăritarul cultural al R. Moldova, despre importanţa căruia s-a scris şi discutat în ultimii ani destul de mult. Discuţiile au avut loc mai mult în contextul pregătirii dosarului de înscriere a acestuia în Lista mondială a monumentelor UNESCO, lucru care, din păcate, nu s-a întâmplat.<span id="more-23600"></span></div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><a href="http://www.zdg.md/wp-content/uploads/2010/08/288-orheiulvechi.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="288-orheiulvechi" class="alignright size-full wp-image-23610" height="195" src="http://www.zdg.md/wp-content/uploads/2010/08/288-orheiulvechi.jpg" title="288-orheiulvechi" width="280" /></a>Motive sunt multe, dar unul dintre principalele a fost atitudinea iresponsabilă a guvernării comuniste, care nu a ştiut sau nu a dorit să folosească «favorul» oferit de UNESCO după vizita preşedintelui acestei instituţii internaţionale la Chişinău. Astfel, problema înscrierii Orheiului Vechi în lista siturilor mondiale rămâne una deschisă.</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Orheiul Vechi se confruntă însă cu un şir de probleme ce ţin de administrarea, amenajarea şi valorificarea acestui important sit turistic şi cultural. Printre aceste probleme se numără şi relaţia instituţiilor statului cu Mitropolia Moldovei care, în 1997, abuziv a preluat controlul asupra Bisericii «Adormirea Maicii Domnului» şi asupra Mănăstirii rupestre «În Peşteră». Tentativele feţelor bisericeşti de a justifica «dreptul istoric» asupra acestor monumente s-au soldat cu succes, chiar dacă instituţiile judecătoreşti au acordat acest drept Ministerului Culturii. Mitropolia Moldovei nu a dorit să se conformeze acestei decizii. Mai mult ca atât, a intervenit în structura şi planimetria bisericii şi mănăstirii prin construcţii contemporane — trepte de beton, amplasarea uşilor, geamurilor şi podelei în mănăstire prin deteriorarea spaţiilor istorice. Un exemplu în acest sens sunt lucrările de construcţie în cadrul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului» <i>(Foto 1)</i> care, prin elementele arhitecturale şi culorile contemporane, au transformat acest lăcaş de cult într-un «Disneyland moldovensc». Personalul mănăstirii a construit fără autorizare un zid în jurul bisericii, care mai degrabă arată ca o fortificare a unei cetăţi medievale decât ca un gard obişnuit al unei biserici. Aici apare simpla întrebare: de ce a trebuit un asemenea zid în jurul unui lăcaş de cult, care prin destinaţia lui trebuie să fie deschis pentru vizitatori? Cu atât mai mult cu cât tradiţia bisericilor fortificate nu este caracteristică pentru regiunile istorice ale Moldovei. Şi amenajarea intrării în ograda bisericii a fost realizată contrar normelor de ocrotire a patrimoniului cultural. Elementele de arhitectură şi amenajare a landşaftului se suprapun peste urmele palisadei cetăţii getice, care este una dintre cele mai reprezentative cetăţi antice din spaţiul est-carpatic din sec. IV—III a.Chr.</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><a href="http://www.zdg.md/wp-content/uploads/2010/08/288-orheiulvechi2.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="288-orheiulvechi2" class="alignright size-full wp-image-23611" height="141" src="http://www.zdg.md/wp-content/uploads/2010/08/288-orheiulvechi2.jpg" title="288-orheiulvechi2" width="250" /></a>Uitându-mă la aceste ziduri masive, m-am întrebat — este biserica şi personalul acesteia expus vreunui pericol sau are ceva de ascuns preotul în ograda bisericii? După o vizită recentă la Butuceni am găsit răspunsul la această întrebare. În spatele bisericii, călugării au amenajat o construcţie cu WC <i>(Foto 2)</i>, indiscutabil, lucru necesar. Dar, ca să vezi «minune», în cadrul acestei construcţii ei au mai amenajat şi o SAUNĂ?!, care în timpul vizitei era în plină pregătire pentru a fi folosită. În ograda bisericii fiind şi o maşină luxoasă, probabil a vreunui «sărman preot» din cadrul Mitropoliei. Nu pun la îndoială necesitatea unei băi în cadrul mănăstirilor, pentru asigurarea condiţiilor de igienă, dar chiar aici ?!, pe vârful stâncii de la Orheiul Vechi, cred că e un lucru ieşit din comun!</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">În urma acestor intervenţii, feţele bisericeşti au încălcat un şir de norme legale privind protecţia patrimoniului istoric al R. Moldova. Cea mai gravă fiind ştirbirea originalităţii monumentului istoric şi utilizarea lui în alte scopuri decât cele culturale.</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Ar fi logică o întrebare adresată ministrului actual al Culturii: va fi oare tras cineva la răspundere pentru astfel de fapte? Sau poate feţele bisericeşti sunt scutite de răspunderea în faţa legii?</div><div style="text-align: justify;"><pre> </pre><pre>Sergiu Musteaţă</pre></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"> sursa</div><div style="text-align: justify;">http://www.zdg.md/social/la-sauna-la-biserica-adormirii-maicii-domnului-de-la-orheiul-vechi</div>ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-67940622451646681272010-08-30T05:00:00.013+02:002011-03-28T18:02:51.963+02:00CREANGĂ ŞI PSEUDO-CREANGĂ<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: center;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgkTen5DmxLj2HeKE5j1WpaH2x2VFpgdMZyRGm-5Gw7ZVpXWi6dld0yDCskG1YA6LvyuyDrYG8_IBAx230rEACwTWAIcP8kkArItVuBPgsbca8k48kZSA1yyH8vdjIg98XUOQvv541l3CA/s1600/creanga%5B1%5D.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" ox="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgkTen5DmxLj2HeKE5j1WpaH2x2VFpgdMZyRGm-5Gw7ZVpXWi6dld0yDCskG1YA6LvyuyDrYG8_IBAx230rEACwTWAIcP8kkArItVuBPgsbca8k48kZSA1yyH8vdjIg98XUOQvv541l3CA/s320/creanga%5B1%5D.jpg" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgkTen5DmxLj2HeKE5j1WpaH2x2VFpgdMZyRGm-5Gw7ZVpXWi6dld0yDCskG1YA6LvyuyDrYG8_IBAx230rEACwTWAIcP8kkArItVuBPgsbca8k48kZSA1yyH8vdjIg98XUOQvv541l3CA/s1600/creanga%5B1%5D.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="96" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgkTen5DmxLj2HeKE5j1WpaH2x2VFpgdMZyRGm-5Gw7ZVpXWi6dld0yDCskG1YA6LvyuyDrYG8_IBAx230rEACwTWAIcP8kkArItVuBPgsbca8k48kZSA1yyH8vdjIg98XUOQvv541l3CA/s320/creanga%5B1%5D.jpg" style="filter: alpha(opacity=30); left: 37px; mozopacity: 0.3; opacity: 0.3; position: absolute; top: 248px; visibility: hidden;" width="82" /></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Într-un raport dat după asistarea la examenul de sfârşit de an la şcoala nr. 2 din Sărărie, institutorul Ion Creangă vorbeşte despre importanţa învăţământului primar,<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"> </b>cu accent pus în special pe clasa I primară, pe care o numea „cheia şi lăcata instrucţiei primare, şi aceasta, temelia pe care se razămă întregul învăţământ”, idee pe care o preluase de la înaintaşul şi unul din cei mai importanţi mentori spirituali ai săi, Isaia Teodorescu<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=129475840912764284&postID=6794062245164668127#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[1]</span></span></span></span></a>,<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"> </b>mai cunoscut sub numele de <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Popa Duhu</i>. Dacă luăm în considerare aprecierea de care s-a bucurat abecedarul întocmit de Creangă în 1868, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Metoadă nouă de scriere şi cetire pentru usul clasei întîi primare</i> -<i style="mso-bidi-font-style: normal;"> </i>fiind singurul manual de acest fel care a circulat în şcolile româneşti până prin 1888 - considerăm că opiniile sale în acest domeniu sunt demne de luat în seamă. De la prima ediţie a <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Metodei</i>, Creangă a căpătat recunoaşterea şi – pe lângă performanţele literare - este aşezat printre marii metodişti ai României moderne.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">De altfel, în 1876, M. Eminescu, în calitate de membru al Comisiei pentru exeminarea cărţilor didactice, a trimis ministrului Cultelor şi Instrucţiei Publice un raport asupra unui alt manual semnat de Creangă, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Povăţuitoriu la cetire prin scriere</i>, în care scria: „Deosebirea între metoda propusă de această broşură si învăţarea rutinară şi mecanică, precum se profesează ea în genere în şcoalele noastre, este deosebirea dintre învăţămîntul viu şi intuitiv şi mecanismul mort al memorărei de lucruri, neînţelese de copii şi este deosebirea dintre pedagogie şi dresură”<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=129475840912764284&postID=6794062245164668127#_ftn3" name="_ftnref3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[2]</span></span></span></span></a>. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Mihail Sadoveanu, cel care a studiat în clasa I primară după metoda didactică propusă de Ion Creangă în abecedarul său, îşi amintea acest moment cu mare plăcere: „Acum, cu bătăi de inimă, înţelegeam că am găsit <i style="mso-bidi-font-style: normal;">cheia</i> care deschide taina cetirii. Cum am ajuns acasă, m’am îngheboşat asupra cărţuliei mele şi am izbutit odată să scot din ceaţă <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ursul păcălit de vulpe</i> şi <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Acul şi barosul</i>, povestirile pentru copii ale lui Creangă, dela sfârşitul vechiului şi uitatului său abecedar”<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=129475840912764284&postID=6794062245164668127#_ftn4" name="_ftnref4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[3]</span></span></span></span></a>.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Ironia sorţii,<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"> </b>acelaşi Ion Creangă, remarcat încă din 1867, ca învăţător de Mihai Eminescu - pe atunci revizor şcolar - în timpul unei inspecţii, în care dascălul le povestea copiilor la ore <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Capra cu trei iezi</i>, este aproape eliminat din abecedarele româneşti. Din păcate, programa şcolară se pare că i-a uitat pe clasicii literaturii române; autori precum Creangă, Eminescu, Sadoveanu, Caragiale ş. a. au fost, încet-încet, înlocuiţi cu alte nume necunoscute, scriitori de ocazie care au ca singur merit alcătuirea unor simple texte „de manual”, multe dintre acestea nerespectând nici o normă literară sau lingvistică. </span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Ion Creangă a scris o serie de povestiri didactice în folosul şcolarilor din clasele I-IV. Printre acestea se numără, în afară de cele deja menţionate mai sus, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Inul şi cămeşa</i>, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Prostia omenească, Punguţa cu doi bani, Fata babei şi fata moşneagului, Povestea unui om leneş</i>. Acestea sunt pilde moralizatoare în care sunt puse în antiteză forţele binelui şi răului şi, aşa cum e firesc, binele întotdeauna învinge răul, căci resortul care îl pune în mişcare este însăşi Divinitatea. În aceeaşi categorie se înscriu şi cele câteva poezii cu care a debutat scriitorul: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Păsărica în timpul iernii, Nu lucrezi, n-ai ce mânca! </i>şi <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ia! Clopoţelul sună!</i> Aşadar, în timpul orelor de clasă, diaconul-învăţător Creangă îşi continua misiunea de educare a tinerelor generaţii şi îndreptare a lor spre calea cea dreaptă, chiar şi după ce fusese eliminat din cler, în 1872. </span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În prezent, scrierile semnate de Creangă se regăsesc doar pasager în manualele ciclului primar. În cadrul învăţământului preşcolar, situaţia e aceeaşi. Doar pasiunea unor educatori faţă de opera marelui povestitor face ca, în timpul orelor de la grădiniţă, copiii să afle câte ceva despre <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Capra cu trei iezi</i> sau <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Punguţa cu doi bani</i>. Totul se leagă, deci, de conştiinţa educatorilor. Norocul noilor generaţii de astăzi este acela de a creşte alături de părinţi sau bunici care au învăţat despre Creangă, l-au citit şi l-au iubit, astfel că mulţi află poveştile lui încă din familie. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Există însă şi cadre didactice ce tolerează studierea pseudo-operei lui Creangă. În ultimii ani, au apărut o serie de scrieri care încearcă o modernizare a poveştilor sale. Aşa se face că, la întrebarea „copii, unde s-a ascuns iedul cel mic al caprei pentru a scăpa de lup?”, răspunsul surprinzător este următorul: „în ceas!” Iată că acei „epigoni”, care urmăresc scoaterea de profit din publicarea unor texte de valoare discutabilă, s-au încumetat să răstălmăcească până şi capodopere literare, îmbrăcându-le într-o carcasă modernă care nu atrage câtuşi de puţin cititorul către lectură. Probabil ceea ce nu au înţeles încă aceşti autori este că, rupându-l pe Creangă de tradiţie, modernizându-l, savoarea operei sale se pierde. Tradiţia face parte din scrierile sale la fel ca limbajul autentic moldovenesc, ca umorul debordant şi, mai ales, ca oralitatea sa, fără de egal în literatura română. Fără toate acestea, nu putem vorbi de opera lui Creangă. </span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>La fel se întâmplă în cazul cursului primar. În clasa I, un singur text semnat de humuleştean este trecut în manual: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Păsărica în timpul iernii</i>, de aceea copiii rămân cu vaga impresie că autorul este, de fapt, un mare poet. În clasa a doua, apare <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Povestea unui om leneş</i>, dar nu un fragment din textul original, ci o repovestire, un fel de rezumat care transmite elevilor subiectul poveştii, într-un limbaj sec, lipsit de savoare, convenţional, de ziar. </span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Ciudat sau nu dar parcă o tendinţă asemănătoare de „modernitate” se observă şi la examenele de capacitate sau bacalaureat, atunci când elevii sunt puşi să analizeze fragmente banale, departe de ceea ce s-ar putea ridica la un nivel admisibil de licenţă literară. Departe de orice justificări şi intenţii nobile, autorii acestor epurări literare din şcolile noastre dau senzaţia că lucrează exact la temelia fiinţei noastre naţionale. Parcă se vrea a ne convinge, dacă nu pe noi, cel puţin pe generaţiile următoare, că suntem un popor fără geniu literar, lipsit de tradiţii, fără obiceiuri, depersonalizat, numai bun de asimilat într-o lume a Europei, în care totuşi, aspiraţiile şi mândria naţională sunt valori net superioare năzuinţelor pantagruelice cărora suntem învăţaţi a le da prioritate în prezent.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Până în clasa a patra, studierea lui Creangă lasă mult de dorit şi toate aceste texte pe care el le-a destinat copiilor de la „vârsta cea fericită” se pierd în uitare. De aici, trecerea se face, brusc, către <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Amintiri din copilărie</i>, operă pe cât de frumoasă, pe atât de dificilă în unele locuri. </span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Studiind cu atenţie <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Amintirile...</i>, se observă că, atât tematica, cât şi limbajul, sunt ordonate cronologic: în partea întâi, este povestită viaţa din primii ani de şcoală, la Humuleşti şi Broşteni, cu năzbâtiile specifice acelei vărste de 8-10 ani: calul bălan, prinsul muştelor cu ceaslovul, caprele Irinucăi; urmează apoi partea a doua, care marchează perioada dintre 10-14 ani, unde alte întâmplări se derulează, în acord cu schimbarea anilor: la cireşe, la scăldat, pupăza din tei, la urat, smântânitul oalelor; partea a treia înregistrează o schimbare de registru: odată cu înscrierea la Şcoala Domnească din Târgu Neamţ şi, apoi, plecarea la Fălticeni, se trece la perioada adolescenţei, în care întâmplările hazlii se leagă de petrecerile pe care le dădeau şi farsele făcute unul altuia, în timp ce ultima parte marchează desprinderea de copilărie şi trecerea către maturitate. </span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Fiecare capitol este realizat cu asemenea mijloace artistice şi de limbaj încât să fie înţeles de copii diferit, pe măsura înaintării în vârstă. Prin urmare, elevii din şcolile româneşti nu pot fi lipsiţi de savoarea şi privilegiul de a lua contact cu primele învăţături ale vieţii, prin hazul şi ironia dascălului Creangă şi pot să descopere această capodoperă a lui Creangă în mod treptat, ţinându-se cont, în acelaşi timp, de modificarea perioadelor de creştere acum faţă de în urmă cu aproximativ două sute de ani. Astfel, studierea <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Amintirilor...</i> trebuie să se facă treptat, din clasa întâi până într-a patra - primele două părţi - urmând ca la ciclul II să fie citit şi analizat restul textului. </span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Un alt aspect al problemei se referă la rostul povestirii la ore pe care Creangă îl practica adesea, mai ales când observa diminuarea atenţiei elevilor. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Iată ce nota cu fineţe unul dintre foştii săi învăţăcei: „Lecţiile făcându-le cu dor de lumină, erau foarte atrăgătoare, aşa că de atenţie nu se<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>plângea. Când vedea copiii obosiţi le spunea câte o istorioară de se stricau băieţii de râs şi apoi începeau munca cu mai multă plăcere”<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=129475840912764284&postID=6794062245164668127#_ftn5" name="_ftnref5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[4]</span></span></span></span></a>. În comparaţie, în prezent, în şcolile româneşti, dacă învăţătorul vede copiii neatenţi, le pune un casetofon cu muzica, ei se agită puţin şi relaxarea e gata. Cadrul didactic a fost şi încă mai reprezintă un model pentru tinerii şcolari, mai ales la vârsta desprinderii de căminul părintesc. Prin urmare, dacă învăţătorul le oferă exemplul unei lecturi atractive (şi ce poate fi mai atractiv pentru un copil de 8-12 ani decât o poveste de Ion Creangă?!), mai târziu ei se vor îndrepta singuri către bibliotecă, microbul curiozităţii de a căuta în cărţi fiindu-le deja indus.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>După cum se ştie, cultura este cartea de vizită a unei naţii. Astfel, literatura, ca parte componentă a manifestărilor culturale, este reprezentată prin scriitorii săi cei mai de seamă. Aceştia s-au impus în critica literară deoarece, printre temele abordate în scrierile lor, se regăsesc promovarea conştiinţei naţionale, iubirea de ţară şi cunoaşterea istoriei neamului din care fac parte. Prin urmare, educaţia ar trebui să se axeze în primul rând pe studierea acestor autori. </span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Părintele Iustin Pârvu, binecunoscutul stareţ al mănăstirii Petru-Vodă din judeţul Neamţ, spunea: „Acasă a fost pentru mine totdeauna locul în care am văzut că oamenii au frică de Dumnezeu, respectă tradiţia şi valorile neamului. (...) Dacă nu respecţi tradiţia, care e legătura ta cu trecutul, e rădăcina ta puternică, cum să mai ai pretenţia să rezişti în faţa loviturilor prezentului şi viitorului?”<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=129475840912764284&postID=6794062245164668127#_ftn6" name="_ftnref6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[5]</span></span></span></span></a>. Când vom şti să acordăm atenţia cuvenită respectării trecutului şi vom promova ceea ce este specific românesc, refuzând să împrumutăm de la alţii „modernismul” exacerbat, îi vom ajuta într-adevăr pe copiii noştri să se simtă aici, în Ţara lor, Acasă. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;"> Rocsana Josanu</span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2in; text-align: center; text-indent: 0.5in;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;"></span></b></div><div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-align: center; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: center;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;">RÉSUMÉ</span></b></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;">Le plus grand conteur roumain, Ion Creangă, qui a vécu entre 1837-1889, a été aussi un des plus importants méthodistes de la Roumanie moderne.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>En 1868, il a publié <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Méthode nouvelle d’écriture et de lecture pour la classe premiêre</i>, considéré le premier abécédaire roumain moderne en graphie latine. Dans ce livre d’école, il a remplacé l’ancienne méthode de la mémorisation mécanique par une autre, nommée „scriptolègue”, basée sur l’intuition et la pensée.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>À la même occasion, Creangă a écrit quelques contes didactiques très utiles pour l’éducation des élèves: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">La chèvre et les trois chevreaux, Le conte du porc, La fille de la vieille et la fille du vieux, La sottise humaine, Le lin et la chemise</i> et d’autres. Malheureusement, à présent ses écrits, d’une grande valeur littéraire, manquent presque du tout des livres d’école roumains; leurs pages sont envahies par d’autres textes sans aucune saveur, signés par des auteurs d’occasion.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Il paraît que le but des spécialistes du ministère de l’enseignement roumain est de „moderniser” complètement ce domaine en rennonçant aux traditions, au spécifique national et à l’histoire, même littéraire.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Dans la littérature roumaine, il y a une série d’écrivains renommés et appréciés, parmi lesquels I. Creangă, le poète M. Eminescu, le romancier M. Sadoveanu e. a. qui ont lutté en écrit pour le progrès de leur nation. Par la suite, pour que le peuple roumain garde sa souvéraineté à l’avenir, ce produit importé qui s’appelle „modernisme exacerbé” doit être remplacé par les valeurs anciennes authentiques, qui sont une riche carte de visite dans le monde.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt 2.5in; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div style="mso-element: footnote-list;"><br />
<hr align="left" size="1" width="33%" /><div id="ftn2" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=129475840912764284&postID=6794062245164668127#_ftnref2" name="_ftn2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri", "sans-serif"; font-size: 10pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[1]</span></span></span></span></a><span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: Calibri;"><span style="mso-ansi-language: FR;"> </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Ion Creangă în amintirile contemporanilor</span></i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">, ed. îngrijită de Daniel Corbu, Ed. Princeps Edit, Iaşi, 2006, p. 134.</span></span></span></div></div><div id="ftn3" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt;"><a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=129475840912764284&postID=6794062245164668127#_ftnref3" name="_ftn3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri", "sans-serif"; font-size: 10pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[2]</span></span></span></span></a><span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: Calibri;"><span style="mso-ansi-language: FR;"> </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Ion Creangă. Documente</span></i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">, ed. îngrijită de Gh. Ungureanu, Ed. Pentru Literatură, 1964, cap. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Facsimile</i>.</span></span></span></div></div><div id="ftn4" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 10pt;"><a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=129475840912764284&postID=6794062245164668127#_ftnref4" name="_ftn4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri", "sans-serif"; font-size: 10pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[3]</span></span></span></span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Calibri; font-size: x-small;"> I. D. Marin, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Pedagogia lui Creangă</i>, </span></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", "serif"; font-size: 9pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, Bucureşti IV. – Strada Popa Nan, 21, p. 49.</span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"></span></div></div><div id="ftn5" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=129475840912764284&postID=6794062245164668127#_ftnref5" name="_ftn5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri", "sans-serif"; font-size: 10pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[4]</span></span></span></span></a><span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: Calibri;"><span style="mso-ansi-language: FR;"> <span lang="FR">Mihai Lupescu, </span></span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Amintiri despre Creangă</span></i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">, în <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ion Creangă în amintirile contemporanilor</i>, ed. îngrijită de Daniel Corbu, Ed. Princeps Edit, Iaşi, 2006, p. 134.</span></span></span></div></div><div id="ftn6" style="mso-element: footnote;"><div class="MsoFootnoteText" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify;"><a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=129475840912764284&postID=6794062245164668127#_ftnref6" name="_ftn6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri", "sans-serif"; font-size: 10pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[5]</span></span></span></span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: Calibri;"> Părintele Iustin Pârvu, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Daruri duhovniceşti</i>, ed. a II-a, îngrijită de Adrian Alui Gheorghe, Ed. EIKON, Cluj-Napoca, 2010, p. 9.</span></span></span></div></div></div>ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-129475840912764284.post-40749377720616203592010-08-29T12:14:00.002+02:002011-03-28T18:06:13.705+02:00ÎN ROMÂNIA CELOR TREI GRANIŢE<div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6tTiz6s32OFArxDWnZob6_8rESiTzRFfGL98Gr981WKrmbhJ76-OUrK2NFfsEVAQK6YKzX8riKpAhTSNknDV54PCIq74taE_zoJUjKHcrQANvueRezMSfewQKBAIAa_YlXEyaLvHaIBM/s1600/DSC01518.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" ox="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6tTiz6s32OFArxDWnZob6_8rESiTzRFfGL98Gr981WKrmbhJ76-OUrK2NFfsEVAQK6YKzX8riKpAhTSNknDV54PCIq74taE_zoJUjKHcrQANvueRezMSfewQKBAIAa_YlXEyaLvHaIBM/s320/DSC01518.JPG" /></a></div><em>Clasa politică românească din România şi Republica Moldova, deşi se află într-o etapă de deschidere care revigorează fiorii amorţiţi din anul 1990, are de recuperat încă multe capitole prin care istoria vitregă şi unele figuri politice de tristă amintire - străine şi autohtone - ni le-au provocat. Teritoriul istoric românesc, cel cunoscut şi sub sintagma de carpato-dunăreano-pontic este fărâmiţat în urma odiosului Pact sovieto-german (Ribbentrop-Molotov), din septembrie 1939, deşi unitatea geografică şi etnică a spaţiului rezistă în cele mai simple structuri şi manifestări sociale. </em></div><div style="text-align: justify;"><em>În fond, spiritul popular are o statornicie recunoscută faţă de valurile novatoare ale modernismului. Nu aceeaşi rezistenţă se poate vedea la mulţi dintre cei care pretind a face parte dintre elite, în mod ciudat acestea - politice, literare, ştiinţifice chiar - ajung să dea prioritate mai curând unor necesităţi zilnice fizilologice (ca să nu zic animalice), egoiste. Avusesem ocazia să aud cu toată surprinderea un eminent profesor de istorie care s-a trezit vorbind că pentru el personal nu contează problemele şi interesele naţionale - chestiuni romantice - principalul pentru domnia sa este să aibă burta şi buzunarele pline la timp. Mă întrebam şi l-am rugat atunci să mă dumirească răspunzăndu-mi cum se deosebeşte de un bou, întrucât necesităţile lui şi ale animalului sunt - în esenţa lor - cam aceleaşi, în ambele cazuri nefiind vorba, desigur, de ceea ce numim CONŞTIINŢĂ.</em></div><div style="text-align: justify;"><em>Basarabia, cea înghesuită "ca un strugure pe harta Uniunii" cum glăsuia un vers dintr-o poezie imperialist-sovietică, era considerată pierdută de mulţi "cunoscători obiectivi" (tot din categoria celor fără conştiinţă naţională). Faptul că reintrase o lungă perioadă sub cizma Moscovei, prin "patriotul maldavan" Voronin, era pentru aceştia un indiciu că românii basarabeni nu mai pot de dorul defunctului URSS şi vor să revină cu orice preţ în sânul imperiului totalitar.</em></div><div style="text-align: justify;"><em>Timpul a arătat că lucrurile nu stau chiar aşa şi evenimentele din 7 aprilie 2009 au readus în atenţia lumii o pulsaţie românească neaşteptat de vie şi puternică, venită mai ales din mijlocul unei generaţii care abia se născuse în 1989. Este vorba despre o generaţie în plină înflorire, care în viitorul apropiat va determina - în mod implicit - orientarea unionistă a Republicii Moldova. Din păcate, "pragmatismul" unor politicieni riscă să producă dezamăgire sau chiar demobilizare civică dar bucură acel firesc din vocile tinerilor din "generaţia twiter", atunci când afirmă ceea ce unii mai cărunţi spuneau cu oarecare precauţie: "suntem români şi vorbim româneşte". Asemenea lucruri înseamnă enorm de mult în Republica Moldova şi nu poate fi explicat în cuvinte simple pe înţelesul unor "comentatori" inteligenţi şi obiectivi de talia lui Valentin Stan - laptop sau Mugur Ciuvică. </em><br />
<em>Dacă unii par atât de impresionaţi de încăpăţânarea unora de a folosi predilect limba rusă, aceasta este o chestiune ce nu se rezolvă într-o zi. Chiar dacă aflăm mai des exemple de genul acelui îndrăzneţ primar din or. Vulcăneşti care a returnat o petiţie scrisă în rusă motivând că ar fi scrisă într-o limbă pe care nu o cunoaşte, să nu ne aşteptăm într-o schimbare radicală şi imediată. La câteva zile după ce am citit ştirea în presă am trecut prin Vulcăneşti şi am oprit la un magazin unde o tânără vânzătoare mi-a cerut să-i comunic în limba rusă. Deşi înţelesesem foarte bine şi puteam trece </em>po russki<em> i-am spus româneşte că nu ştiu ruseşte şi... am lăsat-o să-şi vândă marfa doar vorbitorilor de limbă rusă. Altfel spus, nu este nevoie doar de o atitudine din partea autorităţilor, ci şi de o implicare activă şi demnă a societăţii.</em></div><div style="text-align: justify;"><em>Dacă despre Republica Moldova auzim ceva veşti - e adevărat destul de sterile şi rarefiate în mass media bucureşteană - despre cele trei raioane de sud ale Basarabiei şi Bucovina de Nord ştirile sunt şi mai sărace. Reamintesc aici că Bucovina de Nord - cu oraşul Cernăuţi şi cetatea Hotinului - şi judeţele din sud - altfel spus ieşirea la mare a Moldovei istorice, cu oraşele Cetatea Albă, Chilia, Bolgrad şi Ismail - sunt teritorii româneşti smulse de ruşi la 28 iunie 1940 într-un corp comun cu teritoriul actual al Republicii Moldova. Întreg acest teritoriu dintre Prut şi Nistru, până la Marea Neagră şi Carpaţi era numit de sovietici Basarabia - deşi din punct de vedere istoric această denumire se referă mai mult la împrejurimile Chiliei şi Izmail, stăpânite la cumpăna sec. XIV-XV de dinastia basarabilor - şi a fost recuperat de armatele române în iunie 1941. </em></div><div style="text-align: justify;"><em>La 23 august 1944, Basarabia dinre Prut şi Nistru a fost ocupată de trupele sovietice după care Stalin a decis să facă un cadou RSS Ucrainene care îşi adjudeca astfel Bucovina de Nord şi ţărmul moldovenesc al Mării Negre cu cele trei judeţe sudice. Căderea imperiului sovietic în 1991 şi recunoaşterea internaţională a republicilor post sovietice nu a determinat reconstituiri teritoriale, astfel încât Ucraina a rămas în continuare stăpână pe aceste teritorii. Şi nu doar că a rămas, dar conştiente de fragilitatea bazei juridice în care Ucraina a ajuns să stăpânească teritorii străine, autorităţile ucrainene se află într-o permanentă defensivă şi ideologie justificativă. Este adevărat că şi situaţia politică actuală în Ucraina nu este dintre cele mai roz pentru poporul ucrainean propriu-zis, revenit pe poziţia secundară în raport cu minoritatea rusă revanşardă şi agresivă. Mi-a fost dat să văd pe un post tv din Odessa - de un naţionalism care în România ar fi fost calificat imediat drept şovinism - emisiuni de edificare a patriotismului ucrainenilor... în limba rusă. Iuşcenko beneficia de cele mai josnice calificative, mai ales că în vremea sa Ucraina a pierdut platoul continental din jurul Insulei Şerpilor. Se temeau respectivii jurnalişti că şi viitorul peticului de pământ aflat în gura Dunării ar putea fi recuperat de România "hrăpăreaţă" şi zâmbeam amar ştiind cât de superficială le este îngrijorarea... . O altă emisiune exalta limba ucraineană şi îi îndemna pe oameni să-şi apere limba şi cultura - prezentarea fiind de asemenea în rusă - doar că această cultură era îmbrăcată într-un înveliş slav, adjudecat mai mult în favoarea Rusiei. Ziceau că autorităţile ucrainene din regimul anterior au comis o crimă prin faptul că şi-au permis să treacă limba şi literatura rusă</em><em> în categoria liba şi literatura străină. Era atât de evidentă ciudăţenia încât însuşi realizatorul emisiunii "patriotice" s-a simţit nevoit să le spună ucrainenilor ca emisiunea este realizată în limba rusă pentru că Ucraina trebuie să fie o ţară în care minorităţile trebuie să trăiască în pace şi bună înţelegere... .</em></div><div style="text-align: justify;"><em>În oraşul Cetatea Albă, centru istoric de importanţă capitală pentru Ţara Moldovei, se văd peste tot urme ale perioadei României Mari, mai ales prin somptuoasele clădiri în stil neoclasicist, atat de familiar. Populaţia vorbeşte cu prioritate ruseşte şi pare a fi de o educaţie rar întâlnită. Pot spune că - deşi venitul pe cap de locuitor este mai mic decât în România - nu am avut ocazia să vad vreun cerşetor prin oraş şi în orice altă parte . În trafic, poate şi din cauza că în Cetatea Albă sunt relativ puţine automobile, nu am văzut înjurături şi claxoane disperate ale şoferilor, deşi erau destule situaţii "recomandabile". Pentru un proaspăt cetăţean al UE, venit dintr-o arie de civilizaţie spre care aspirasem renunţând fără resentimente şi la lucruri pentru care multe popoare - "naţionaliste" de felul lor - preferă să se abţină, mi s-a părut de-a dreptul ciudat să trec pe lângă vreun local din parcuri sau oraş fără să-mi simt timpanele agresate. Şi să nu creadă cineva că - deşi este un oraş de aproximativ 50 000 locuitori, cu populaţie îmbătrânită - sunt lipsiţi de atitudine civică. Dimpotrivă, citeam în presa locală despre o atitudine de protest a orăşenilor Cetăţii Albe care s-au baricadat în sediul primăriei la finele anului trecut şi nu au vrut să părăsească imobilul decât după insistente negocieri care au durat vreo patru zile. Motiul care i-a făcut să se revolte a fost scumpirea nejustificată a cheltuielilor de întreţinere! </em><br />
<em>Mai citeam că tineretul preferă să părăsească oraşul din cauza lipsei locurilor de muncă şi a unor perspective în contextul numărului mare de "ligotnici" - adică o masă de asistaţi social şi beneficiari de tot felul de gratuităţi, rămaşi din vremea ocupaţiei sovietice. Oricum, în ciuda acestor atitudini, deloc pasive pe plan social, oamenii sunt paşnici şi binevoitori. O deschidere rar întâlnită şi o disponibilitate reală a oricărui localnic interpelat de a te îndruma spre diverse amplasamente din oraş. </em><br />
<em>Am remarcat şi aspecte negative printre care mulţimea gunoaielor neridicate îngrămădite pe lângă pubele - semn al preceperii autorităţilor publice locale - dar şi o goază de pet-uri, sticle de bere şi ambalaje presărate de jur-împrejurul fortificaţiei medievale. Dimineaţa văzusem o echipă de voluntari ecologişti care adunau de zor urmele de bun simţ lăsate de alţii. Monumentul istoric în sine este supus unei uzuri şi degradări fără a vedea urmele vreunui proiect de restaurare, o situaţie destul de familiară şi în dreapta Prutului "europenizată", deşi aş fi nedrept dacă nu atrag atenţia că este vorba aici despre sume de bani enorme, întrucât ansamblul fortificat se întinde pe o suprafaţă de 9 ha iar lungimea totală a zidurilor este de 2 km.</em></div><div style="text-align: justify;"><em>Perioada românească din 1918-1944 - fără a vorbi despre cele din veacul XIX - este comprimată de publicaţiile de popularizare din Ucraina în cel mult o frază. Cel puţin, am văzut pe undeva că oraşul datorează acestei etape un nou avânt cultural şi economic precum şi faptul că în vremea celui de-al II-lea Război Mondial, comandamentul român s-a opus categoric dispoziţiilor Fuhrer-ului de a extermina populaţia evreiască din Cetatea Albă. Drept urmare, susţin aceleaşi surse, ofiţerii SS au procedat ei înşişi la executarea ordinului, alături de evrei fiind împuşcaţi şi ofiţerii români găsiţi vinovaţi. Pentru perioada medievală românească, deşi a durat cam tot atât de mult cât a durat cea turcească, pot fi găsite câteva trimiteri expeditive în care măcar se recunoaşte că puternica fortificaţie a fost ridicată de voievozii Ţării Moldovei. Puteţi găsi în schimb destulă informaţie fantezistă legată de perioada slavă anterioară la Cetatea Albă, din vremea Rusiei Kievene şi care ar fi dat oraşului numele corect, acela de Belgorod.</em><br />
<em>Toate acestea fac parte din strategia politică ucraineană de consolidare în teritoriile pe care le deţine de jure din 1991, alături de o presiune politică neobosită de deznaţionalizare a minorităţii româneşti - căreia-i spun "moldoveneşti" -, aproape desăvârşită în judeţele de sud şi foarte agresivă în Bucovina de Nord. La acestea se adaugă amenajarea canalului Bystroe, nu neapărat ca o investiţie de strictă necesitate economică, ci mai ales ca pe o operaţiune care - în cazul epuizării argumentelor juridice pentru păstrarea acestui teritoriu primit în dar de Stalin - ar putea constitui un motiv de piedică economică.</em><br />
<em>Unii poate se întreabă de ce şi-ar mai bate capul diplomaţia şi vârfurile politice româneşti pentru nişte teritorii pierdute, cu populaţie rusificată şi ale cărei sentimente proromâneşti nu au ieşit la suprafaţă. Înainte de toate rămâne argumentul juridic. În 1940 şi 1944 imperiul sovietic nu a întrebat populaţia din teritoriul românesc dintre Prut şi Nistru dacă vrea încorporarea în URSS, practic raptul s-a făcut fără consultarea oamenilor. Dacă Republica Moldova a fost recunoscută internaţional ca o construcţie statală independentă, subiect de drept internaţional - deşi trecutul său istoric este a unei simple bucăţi de pământ românesc - în cazul Bucovinei de Nord şi judeţelor de sud lucrurile sunt cu mult mai simple. Acestea sunt în continuare teritorii fără personalitate juridică pe plan internaţional iar constituirea şi consultarea vreunor foruri superioare ale acestora nu se impune în virtutea precedentului istoric făptuit de sovietici. Şi nu doar atât: aceeaşi populaţie nu a fost consultată de Stalin dacă doreşte integrarea în Ucraina. Din punct de vedere istoric şi juridic, Bucovina de Nord şi judeţele de sud ale Basarabiei sunt mult mai româneşti decât Transnistria (fără Tighina).</em><br />
<em>Chiar şi în prezent, la faţa locului, observam că oamenii sunt mult mai ataşaţi de Chişinău decât de Kiev deşi nu prea văd justificată o atitudine a Republicii Moldova de refacere a teritoriului românesc răpit de ruşi în 1940. Cu toate acestea, nu văd de ce nu ar iniţia autorităţile chişinăuene un asemenea demers, în fond, nu pretindem decât recuperarea moşiei noastre... .</em><br />
<em>Eu însă m-am simţit dator a lua atitudine, cu puterile mele.</em><br />
<br />
Ioan Voevodeanu</div><div style="text-align: justify;"><em> </em></div>ORIZONT ROMANESChttp://www.blogger.com/profile/03066100170263318182noreply@blogger.com1